Bolile administraţiei publice româneşti EXCLUSIV

Aleşii locali s-au întâlnit în această săptămână cu reprezentanţii Executivului condus de Dacian Cioloş, pentru a le comunica acestora patologiile identificate la nivelul administraţiei locale. Astfel, a fost solicitată realizarea unui cod unic administrativ, creşterea cotelor defalcate provenite din TVA, care se întorc de la bugetul de stat către cele locale, şi introducerea pe lista de priorităţi a unei autostrăzi care să lege Moldova de restul ţării. Deşi promisiunile s-au ţinut lanţ, politicienii Moldovei sunt conştienţi că vocea lor ajunge cu greu la Bucureşti, având în vedere că regiunea nu a dat ţării niciun factor de decizie 

Aleşii locali membri ai Asociaţiei Municipiilor din România au avut ocazia să-şi spună ofurile în faţa decidenţilor de la nivel central, în speranţa că aceştia se vor implica în soluţionarea problemelor identificate la nivelul administraţiei publice din teritoriu.
Cea mai mare problemă care îi macină pe edilii de municipii pare a fi lipsa unui cod administrativ după care să se ghideze, în acest moment fiind un haos total în privinţa legilor care reglementează activitatea funcţionarilor publici. „S-a pus foarte mult accent pe reforma administrativă promisă de Executivul Cioloş, în principiu necesitatea acelui cod administrativ care să ne ghideze activitatea. În prezent avem mii de acte normative, unele necunoscute, altele care se contrazic, iar rezultatul acestui amalgam de documente este reflectat de numărul de incompatibilităţi şi situaţii de conflict de interese scoase la iveală”, declară Ilie Bârzu, edilul municipiului Bacău şi membru în Asociaţia Municipiilor din România (AMR), evidenţiind că actul administrativ trebuie să fie ghidat de legi clare şi bine cunoscute de toţi angajaţii sistemului bugetar.
Având în vedere că premierul Cioloş a declarat că este de acord să modifice statutul funcţionarului public, aleşii prezenţi la Adunarea Generală a AMR i-au sugerat acestuia să li se permită să facă parte din consiliile de administraţie ale şcolilor, spitalelor, regiilor şi societăţilor comerciale, fără a-şi mai pune în joc cariera. Pe această speţă, tehnocratul Dacian Cioloş le-a promis primarilor că noul cod administrativ va fi elaborat până în toamnă.

Citeşte şi Ruinele unor cariere politice

Oamenii competenţi fug de sistemul bugetar
Un alt aspect adus în atenţia şefului Executivului vizează echilibrarea salariilor din administraţia locală cu cele dobândite la centru. „Există o discrepanţă între salariile funcţionarilor publici de la Bucureşti şi cei din teritoriu, deşi munca şi responsabilităţile sunt aceleaşi. Nici nu-ţi vin oameni competenţi la examene, dacă salariile sunt atât de mici, iar acest lucru a fost semnalat de nenumărate ori conducerii centrale”, susţine Bârzu. Lipsa de personal este într-adevăr o boală grea de care suferă ţara noastră, având în vedere că din cele peste 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale existente, doar 80 au ocupare posturile de arhitecţi, situaţia fiind şi mai dramatică în cazul urbaniştilor, „fiind ocupate doar opt posturi”, lucru dezbătut la adunarea Generală a AMR.
Având în vedere că România a depăşit criza economică, moment în care autorităţile centrale au decis să diminueze cotele defalcate de TVA care se întorc spre UAT-uri, de la 47% la 41%, primarii prezenţi la Bucureşti au cerut Executivului să revină asupra vechiului procent, pentru a creşte astfel raţia de bani care revine la bugetele locale.

Citeşte şi Autostrada neputinţei a fost blocată de birocraţia tehnocrată

Autostrada rămâne la faza de discuţie
Dacă tot l-au prins pe Cioloş şi pe ai săi miniştri la masa discuţiilor, primarii moldoveni nu au pierdut ocazia să le ceară acestora explicaţii despre fantasmagorica autostradă care să lege regiunea de restul ţării. Aşa cum s-a întâmplat în ultimii anii, fiecare primar a făcut lobby pentru zona sa, fiind aduse în discuţie tronsoanele Iaşi-Târgu Mureş şi Bacău-Braşov. Ca de fiecare dată, şeful Executivului a ridicat din umeri, precizând că va avea prioritate tronsonul de drum pentru care decidenţii regiunii vor ajunge la un consens, însă acest lucru s-a dovedit de-a lungul timpului greu de atins!
Conştienţi de faptul că lucrările de infrastructură rutieră se vor lăsa aşteptate în Moldova, unii primari i-au propus lui Cioloş să lărgească punguţa atunci când vine vorba de alocări guvernamentale. „Ar trebui să fim conştienţi de faptul că facem doar discuţii pe tema autostrăzii, deoarece acestă investiţie este cu bătaie lungă, fiind aici vorba de cinci-şase ani până la implementare. Consider însă că autorităţile centrale ar trebui să se axeze mai mult pe ideea de dezvoltare integrată teritorială şi să finanţeze mai mult zonele sărace ale ţării (printre care se regăseşte şi Moldova- n.r.), pentru a elimina decalajele dintre regiuni”, a declarat Ovidiu Portariuc, primar al municipiului Botoşani. Deşi trist, edilul atrage atenţia asupra unui handicap grav pe care îl are regiunea noastră, comparativ cu alte zone bine dezvoltate ale ţări. „Din păcate, sunt puţini oameni politici care pot să susţină poziţia noastră la nivel central, iar faptul că nu avem un factor de decizie la Bucureşti se reflectă în gradul de dezvoltare al Moldovei!”, a conchis Portariuc.
Reuniunea Adunării Generale a AMR a avut loc în această săptămână, la eveniment luând parte premierul Dacian Cioloş, viceprim-ministrul Vasile Dîncu, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic şi Dan Mihalache, consilier prezidenţial. Anca BURNICHE