Camelia Gavrilă vorbeşte despre importanța Zilei Mondiale a Televiziunii

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, atrage atenţia asupra importanței zilei mondiale a televiziunii, in contextual in care ne aflăm într-o perioadă de dezvoltare constantă și dinamică a spațiului mediatic prin extinderea rețelelor de internet, prin utilizarea intensă a rețelelor de socializare, care preiau și multiplică mesaje din media, prin dezvoltarea spațiului online în care cu toții suntem creatori de conținut.
„Declarația politică de astăzi este și un semnal de alarmă asupra necesității introducerii unor forme de educație pentru comunicare și mass-media (concept cunoscut sub denumirea de media literacy) în școală, dată fiind importanța impactului pe care canalele mass-media le au asupra tinerilor și opiniilor acestora, asupra luării de decizii, receptării informațiilor, modului de orientare a atenției către anumite tipuri și categorii de știri, în funcție de diverse interese și contexte sociale sau politice.”
La nivel internațional, în ziua de 21 noiembrie sărbătorim Ziua Mondială a Televiziunii, proclamată odată cu desfășurarea Forumului Mondial al Televiziunii, eveniment ce a integrat în agenda sa de discuții importanța tot mai mare a canalelor TV într-o lume efervescentă, aflată în continuă schimbare. Rezoluția nr. 51/205 din 17 decembrie 1996 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite oficializează această zi în semn de recunoaștere a importanței televiziunii și, implicit, a influenței presei, în general.
Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă subliniază faptul că este momentul de a reflecta atent la semnificațiile ce pot fi atribuite acestei zile și prin extindere și conexare, la idealul unei educații pentru valori și gândire critică. Trebuie identificate modalități prin care putem să îi educăm pe tineri pentru a-i transforma în cititori avizați ai presei, cu discernământși obiectivitate, într-o lume în care viteza apariției și circulației știrilor depășește capacitatea noastră de a le prelucra, de a le analiza și de multe ori – de a le înțelege in totalitate.
„Televiziunea este, pe lângă un mijloc esențial de informare în societatea modernă, un factor al educației chemat să amplifice, să formeze sau să diversifice experiențe cognitive sau comportamentale ale cetățenilor. Statisticile oferite de indexul de Consum de Televiziune în România afirmă faptul că media timpului petrecut de români în faţa televizorului este aproape dublă față de media globală, iar 1 din 5 persoane petrece între 4 și 6 ore zilnic în fața televizorului. Astfel 77% dintre consumatorii de TV din România se uită la buletinele de ştiri, urmați îndeaproape de cei care preferă televizorul pentru divertisment. Toate aceste aspecte ne îndeamnă în acest context, de ziua Mondială a Televiziunii, să afirmăm că este nevoie de jurnaliști integri, conștienți de rolul și influența lor, este nevoie de o abordare legislativă clară și coerentă a organizării și funcționării televiziunilor naționale, dar mai ales este nevoie de o educație media pentru tineri si maturi, deopotrivă” - subliniază deputatul ieșean în Plenul Parlamentului.
Deputat Camelia Gavrilă arată că sunt necesare măsuri care ar reuși să diminueze sau să elimine problema unei prezențe scăzute a educației media în rândul tinerilor , precum:
- introducerea unui curriculum prin infuzie/curriculum infuzat, care să aibă drept obiectiv formarea competențelor media, în contextul disciplinelor de studiu care permit interferențe și conținuturi de acest tip ( la limba și literatura română, limbi străine, istorie, discipline socio-umane, filosofie, sociologie, psihologie, cunoașterea genurilor jurnalistice ,a trasăturilor stilului jurnalistic/publicistic etc.);
- o aplecare accentuată a domeniilor/disciplinelor socio-umane spre formarea spiritului critic, democratic și analitic;
- introducerea unor module care includ elemente de educație pentru comunicare și mass-media în orele de Educație Civică;
- formarea cadrelor didactice în domeniul numit generic educația pentru media, dezvoltarea unor cursuri opționale de educație pentru media sau introducerea acestei teme, prin intermediul specialiștilor, în cadrul cluburilor de jurnalism ale elevilor și studenților;
- realizarea unor parteneriate de colaborare între instituțiile media și unitățile de învățământ, urmate de activități, întâlniri, mese rotunde, forme diverse de colaborare;
- existența unui dialog constant între părinți, elevi, profesori și asociații/ONG-uri care au un astfel de obiect de activitate, în cadrul căruia pot fi dezbătute subiecte legate de mass-media, care să prezinte elevilor diferite perspective de abordare și interpretare, să dezvolte gândirea critică a acestora, pregătindu-i pentru a deveni cetățeni europeni activi ,consumatori de presă informați si avizați;
- implicarea elevilor în activități extracurriculare relevante ce țin de educația pentru media .

În concluzie, să nu uitam ca principalii pași ce converg către o educație media, către o informare corectă a tinerilor țin atât de factorul social reprezentat de familie, instituțiile statului prin norme și reglementari, calitatea informațiilor furnizate de jurnaliști, cât și de factorul individual susținut prin educație, lectură și cultivarea spiritului critic, a unui simț civic alert, prin analiza complexă și contextualizată, specifică unei gândiri autentice, neîncorsetată în șabloane și refractară în raport cu ideea de mistificare, de manipulare sau relativizare a valorilor.