Ce implică votul prin corespondenţă

Legea votului prin corespondenţă va fi supusă la vot săptămâna viitoare. Conform proiectului legislativ, românii din diaspora vor trebui să se înscrie în bazele de date ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP), prin completarea unui formular şi prezentarea actului de identitate, urmând să primească de la aceştia plicurile în care vor fi expediate buletinele de vot şi un certificat de alegător. Pentru evitarea fraudelor electorale, plicurile cu buletinele de vot, returnate de români, vor fi deschise de membrii secţiilor de votare doar în ziua alegerilor, în prezenţa structurilor Ministerului Afacerilor Interne

Legea votului prin corespondenţă pare să intre în linie dreaptă, după ce politicienilor le-a luat un an să ajungă la un consens prin care să permită românilor din diaspora să-şi exercite un drept garantat de Constituţie. Astfel, după multe tratative duse între majoritate şi opoziţie, Comisia Electorală a dat aviz favorabil proiectului legislativ care va reglementa procedura de vot din diaspora.
Prevederile viitoarei legi
Legea votului prin corespondenţă presupune crearea unui sistem alternativ ce va putea fi implementat la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, fiind adresat exclusiv cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Pentru a beneficia de acest sistem de vot, românii din diaspora au obligaţia de a se înregistra în bazele de date ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP), această etapă fiind posibilă atât online, prin completarea unui formular electronic pus la dispoziţie de AEP şi prezentarea actului de identitate, dar şi prin poştă, prin depunerea documentaţiei la ambasada sau consulatul României din ţara în care au reşedinţa. Toate date primite astfel vor fi introduse în Registrul Electronic Electoral. Alegătorii nu trebuie să piardă din vedere faptul că înscrierile se fac într-un interval limitat de timp, pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale fiind alocat intervalul 1 martie - 30 iunie al anului electoral, iar pentru alegerile europarlamentare înscrierile se vor face în perioada 30 noiembrie a anului anterior celui electoral şi data de 1 februarie a anului în care va avea loc turul de scrutin. În urma acestor proceduri vor fi întocmite listele electorale pentru votul prin corespondenţă.
După ce au fost finalizate procedurile de înscriere, fiecare alegător care a optat pentru votul prin corespondenţă va primi un plic ce va conţine un certificat de alegător prevăzut cu elemente de siguranţă care atestă faptul ca persoana care îl deţine este cea care şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă, un material cu instrucţiuni şi alte două două plicuri care vor permite sigilarea buletinului de vot. În cazul alegerilor prezidenţiale, votantul va primi toate aceste materiale la dublu, pentru eventualitatea unui al doilea tur de scrutin. Trebuie ştiut că alegătorului nu îi sunt trimise prin poştă buletinele de vot. Acestea vor putea fi descărcate de pe site-ul BEC, dar vor putea fi procurate şi de la ambasada sau consulatul României, care are obligaţia să pună alegătorului la dispoziţie astfel de documente.

Citeşte şi Bugetul statului- vaca de muls a parlamentarilor 

Drumul votului
După ce au fost completate buletinele de vot, alegătorii le expediază către birourile electorale pentru votul prin corespondenţă unde sunt desfăcute plicurile primite pentru a fi verificate certificatele de alegător. Nu vor fi desigilate însă plicurile care conţin votul. Potrivit proiectului legislativ, urna va fi sub paza permanentă a structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind deschisă în ziua alegerilor, moment în care se va face şi numărarea voturilor.
Propunerea legislativă privind votul prin corespondenţă se află în acest moment în dezbatere publică, astăzi fiind ultima zi în care pot fi depuse amendamente, urmând ca luni să ajungă în Senat pentru dezbateri şi pentru vot. „Cred că se va ajunge la un consens pe tema acestei legi, deoarece este vital să se evite bătaia de joc care a avut loc la alegerile prezidenţiale. Este de asemenea important să respectăm dreptul românilor la vot, motiv pentru care va trebui să colaborăm cu autorităţile locale din străinătate pentru a pune la punct o bază de date a cetăţenilor din diaspora, evitând astfel fraudarea alegerilor”, explică senatorul ieşean Sorin Lazăr (PSD).
Dacă social-democraţii sunt încrezători că românii vor putea vota prin corespondenţă, deputatul liberal Mugur Cozmancic nu vrea să facă presupuneri pe această speţă. „Sper că această iniţiativă va fi votată în Parlament, deoarece este imperios necesar ca la alegerile de la anul să poată fi aplicate prevederile Legii votului prin corespondenţă!”, declară Cozmanciuc, precizând că după avizul senatorilor, legea poate ajunge pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor chiar în aceeaşi săptămână. 

* * *
„Nici PNL, nici PSD nu îşi doresc votul prin corespondenţă, în primul rând pentru că ambele partide vor să colaboreze cu UDMR care a condiţionat ca această lege să nu fie dusă la bun sfârşit, pentru că ar însemna unul- două milioane de voturi în plus, ceea ce ar duce intrarea UDMR sub pragul electoral de 5%. Este o dovadă de ipocrizie maximă ce a făcut PNL prin moţiunea de cenzură depusă pe această speţă, în condiţiile în care la o lună după alegerile prezidenţiale atât liberalii, cât şi social-democraţii au votat în plenul Camerei Deputaţilor împotriva Legii votului prin corespondenţă, care nu a fost votată nici măcar de proprii iniţiatori (PMP- n.r.), iar eu am fost singurul parlamentar din Comisia românilor din diaspora care a votat pentru acea lege. Românii din străinătate nu vor vota prin corespondenţă la anul!”- Bogdan Diaconu, liderul PRU
* * *
Luni, 19 octombrie, proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă va fi dezbătut şi supus la vot în Senat. Având în vedere că este vorba despre o lege mult aşteptată de români, procedurile ar putea fi grăbite, urmând ca în aceeaşi săptămână proiectul să ajungă şi în Camera Deputaţilor pentru vot.