Himera descentralizării şi demagogia politică

La începutul ultimei sesiuni parlamentare din mandatul 2012-2016, politicienii declară la unison că proiectul descentralizării reprezintă cel mai mare eşec al acestei legislaturi. Aşa cum o recunosc decidenţii politici, ideea reorganizării administrative a ţării a pierit odată cu USL, interesele clasei politice schimbându-se radical

Clopoţelul va suna în scurt timp pentru politicienii români, care vor fi chemaţi la muncă în ultima sesiune parlamentară din acest mandat. Deşi în perioada şederii în Casa Poporului aleşii au avut grijă să se pună de acord pe o serie de prevederi legislative care să le uşureze activitatea politică şi nu numai, au uitat cu desăvârşire de promisiunile pe care le-au făcut electoratului în anul 2012, când au cerut votul de încredere. Printre proiectele himeră asumate de PNL şi PSD deopotrivă, sub sigla dodoloţului USL pe atunci, găsim şi promisiunea unei descentralizări care s-a pierdut odată cu pacea simulată de cele trei formaţiuni politice (PSD, PNL-PC) pentru a câştiga încrederea electoratului. Astăzi însă, la final de mandat, parlamentarii ridică din umeri atunci când li se cer explicaţii cu privire la acest eşec răsunător al clasei politice şi încearcă să caute vinovaţi. Unii dintre ei aruncă pisica moartă în curtea primarilor care nu au dorit să lase puterea din mâini şi să se alipească pe lângă alte unităţi administrativ-teritoriale mai mari, alţii spun că decidenţii politici au căutat doar funcţiile aduse odată cu descentralizarea, iar unii recunosc că proiectul s-a pierdut prin sertarele birourilor luxoase ale Parlamentului. „Când vorbim de eşecul proiectului descentralizării trebuie să începem prin a spune că acesta nu putea fi realizat fără apariţia regiunii, ceea ce presupunea şi revizuirea Constituţiei. Din păcate, s-a observat că în ultimii doi ani de zile ambele proiecte au fost abandonate, deşi în primă instanţă toate formaţiunile politice declarau că doresc să se realizeze această descentralizare, achiesând la această idee chiar şi ungurii care au venit cu nişte condiţii, dar s-a ajuns la un consens”, declară deputatul Gheorghe Emacu (PMP), unul dintre politicienii ieşeni care cunosc cel mai bine modalitatea prin care s-a tergiversat în acest mandat revizuirea Constituţiei, făcând parte chiar din comisia specială ce trebuia să modifice legea fundamentală a României. Potrivit politicianului, în acest mandat nu mai există nicio şansă ca proiectul descentralizării să fie reactivat, toată responsabilitatea urmând să cadă pe umerii noului Parlament şi noului Guvern, de această dată asumat politic.
O altă piedică reliefată de Emacu este dorinţa de putere a aleşilor locali. „Este în firea noastră cred să nu cedăm nimic! Ca de exemplu, o comunitate mică ar trebui să fie de acord să se alipească la o comună mai mare, astfel încât să atragă mult mai uşor finanţări şi să micşoreze anumite cheltuieli de funcţionare, însă foarte puţini sunt primarii care ar fi dispuşi să facă acest pas”, a conchis Gheorghe Emacu.
Şi social-democratul Sorin Lazăr recunoaşte că politicienii au avut la dispoziţie toate instrumentele necesare ducerii la îndeplinire a descentralizării, însă lipsa interesului a dus la pierderea acestui proiect. „Trebuie să recunoaştem că a fost o încercare ce a eşuat la Curtea Constituţională. (Pe data de 10 ianuarie 2014, CCR publică pe site-ul oficial motivarea potrivit căreia Legea descentralizării era neconstituţională, precizându-se că aceasta nu respectă Legea cadru a descentralizării din anul 2016. Mai mult, judecătorii au impus ca proiectul legislativ depus la acel moment de ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, să fie completat cu studii de impact, standarde de cost şi sisteme de indicatori de monitorizare-n.r.) De atunci nu s-a mai făcut nimic, am avut draft-uri, am ajut ghiduri, dar nimeni nu a mai scris o propoziţie!”, a declarat senatorul Sorin Lazăr.
Având limba mai ascuţită, senatorul liberal Dumitru Oprea consideră de descentralizarea a fost susţinută de politicieni numai datoriră faptului că presupunea „apariţia unor noi funcţii”. „S-a dus USL, s-a dus şi descentralizarea, pentru că acest proiect presupunea apariţia unor noi funcţii pentru cei mulţi, care doreau să aducă puterea de la Bucureşti în mâinile lor. Descentralizarea trebuie gândită altfel, pornind de la primari şi continuând ierarhic, cu structurile mai mari, nu trebuie să presupună doar un schimb de putere de la o persoană la alta”, conchide Oprea.
Gândită pentru a câştiga mai multă putere sau pur şi simplu un exerciţiu de demagogie politică, descentralizarea este unul dintre multele proiecte ale actualului Parlament rămase la stadiul de declaraţie, la care se adaugă o lege clară a sănătăţii sau a învăţământului, acestea două fiind schimbate odată cu miniştrii care se perindă la guvernare.

Citeşte şi PNL dă startul precampaniei electorale

Înainte de alegeri, tehnocraţii lovesc
Deşi mai sunt trei luni până la alegerile parlamentare, tehnocraţii forţează mâna printr-un proiect depus de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), care ar putea schimba complet harta administrativă a ţării şi, implicit, a regiunii de Nord – Est. Astfel, Guvernul intenţionează să reclasifice toate localităţile, ceea ce ar însemna împărţirea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două, în funcţie de anumite criterii de rang social. Acest demers aduce schimbări în sistemul de calcul al impozitelor locale şi simplificarea actului administrativ. Raportat la indicii noului proiect, municipiul Iaşi va fi unul din cei cinci poli regionali principali, alături de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova. Potrivit MDRAP, aceste cinci oraşe îndeplinesc mai multe condiţii: peste 250.000 de locuitori şi 400.0000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minim o universitate cu peste zece mii de studenţi sau cu specializare unică pe ţară, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare.
Din zona de Nord-Est, în grupa municipiilor considerate poli regionali secundari se numără Bacău, Botoşani, Piatra Neamţ şi Suceava, condiţiile fiind să aibă peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean/supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III şi IV/V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic. În acest tablou, Vasluiul a fost evaluat la nivelul municipiilor poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional, fiind plasat în categoria celor cu peste 40.000 de locuitori şi 200.000 în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minim o filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV/V şi instituţii de reputaţie judeţeană.
Astfel, rămâne de văzut dacă tehnocraţii lui Cioloş vor avea mai multă putere decât Parlamentul. Până una alta, pe data de 1 septembrie politicienii se întorc în fotoliile comode ale Casei Poporului. Anca BURNICHE