Inalta Curte a motivat decizia in cazul lui Calin Popescu Tariceanu. De ce a fost achitat seful Senatului

 Inalta Curte a motivat inca o sentinta intr-un dosar mediatizat, cea in care seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu (ALDE), a fost achitat pentru infractiunea de marturie mincinoasa.

Redactarea acestei motivari vine dupa ce Inalta Curte a motivat recent sentinta in cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare, pentru instigare la abuz, in dosarul angajarilor fictive din Teleorman.

Ambele dosare urmeaza sa se duca la completul de 5 judecatori de la Inalta Curte, unde se vor judeca apelurile.

Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, le-a cerut, in luna iunie, tuturor magistratilor din instanta suprema ca, pana la 1 septembrie, sa motiveze toate sentintele judecatoresti, iar daca nu se va intampla acest lucru va sesiza Inspectia Judiciara. Motivarea ar duce la grabirea judecarii proceselor aflate pe rolul ICCJ.

Sentinta de achitare a lui Tariceanu a fost data in mai 2017 si a fost luata in unanimitate. A fost acelasi complet ca in cazul lui Liviu Dragnea, format din judecatorii Constantin Epure, Stefan Pistol si Geanina Arghir.

S-ar fi autoincriminat

Practic, potrivit DNA, Tariceanu nu ar fi spus adevarul sau tot ce stia, in 2016, atunci cand a fost audiat in calitate de martor in dosarul privind retrocedarea Fermei Baneasa catre "printul" Paul.

In acest caz erau vizati mai multi fosti colaboratori sau apropiati ai lui Tariceanu, printre care consultantul Tal Silberstein, afaceristii Moshe Agavi si Dan Andronic, sau fostul sau consilier guvernamental, Marius Marcovici.

Dupa ce a analizat intregul dosar, Inalta Curte a aratat ca se impune o decizie de achitare in acest caz, deoarece, daca seful Senatului ar fi stiut de faptele din dosarul "Ferma Baneasa" si ar fi declarat tot, s-ar fi autoincriminat.

Asta dupa ce procurorii au scris despre Tariceanu in actele din Ferma Baneasa ca este o "persoana implicata in activitatea infractionala".

Practic, DNA ar fi avut suspiciuni ca seful Senatului ar fi fost implicat in acest caz, dar l-au audiat in calitate de martor.

"Daca inculpatul ar fi avut, intr-adevar, o relatie cu membrii grupului calificat de procuror ca fiind infractional si ar fi cunoscut activitatea acestora, intermediind intalniri cu alti politicieni aflati in conducerea statului dupa incetarea mandatului sau, politicieni cu care membrii grupului ar fi dorit sa intre in contact in vederea realizarii scopului pentru care s-ar fi constituit grupul, iar inculpatul ar fi cunoscut scopul acestui grup (asa cum rezulta din partea expozitiva a rechizitoriului), este evident faptul ca, daca ar fi facut declaratii de recunoastere, inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton s-ar fi autoincriminat", motiveaza Inalta Curte.

Risca punerea sub acuzare

Aceasta autoincriminare ar fi putut duce la punerea sa sub acuzare pentru infractiuni de grup infractional organizat sau complicitate la activitatile de natura penala care faceau tocmai obiectul anchetei in cazul "Ferma Baneasa".

Inalta Curte a aratat ca, din probatoriul administrat in dosarul Ferma Baneasa, pana la momentul audierii in calitate de martor a lui Tariceanu, procurorii DNA apreciau ca existau suspiciuni privind o eventuala implicare a acestuia din urma in activitatea infractionala din acest caz.

Prezumtia de nevinovatie

"Prin urmare, Parchetul avea suficiente date si isi formase o convingere din care putea si trebuia sa-si dea seama ca Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, fiind chemat a da declaratie in calitate de martor in dosarul nr.259/P/2015 (Ferma Baneasa-n.red.), putea fi pus in situatia de a se autoincrimina.

Astfel, fiind obligat sa declare adevarul in calitate de martor, daca ar fi confirmat ca stie despre ceea ce a declarat mincinos in opinia Parchetului, declaratia sa l-ar fi expus unor sanctiuni penale", arata Inalta Curte.

Instanta a avut in vedere faptul ca, in baza articolului 6 din Conventia Drepturilor Omului, orice persoana impotriva careia exista suspiciuni de vinovatie este protejata, beneficiind de dreptul la tacere si de dreptul de a nu se autoincrimina.

Cum a fost achitat

Inalta Curte a respins solicitarea facuta de Tariceanu, de a fi achitat in baza alineatului din Codul de Procedura Penala potrivit caruia - "fapta nu exista".

"Inalta Curte nu o imbratiseaza in raport de faptul ca nu se poate sustine inexistenta unui act din partea inculpatului Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton", se arata in motivare.

Seful Senatului a fost achitat in baza alineatului potrivit caruia "fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege".