Liberalii, fruntaşi la „tortul” PNDL împărţit de Shhaideh

 În pofida criticilor privind alocarea discreţionară a fondurilor guvernamentale aferente Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a doua, cea mai mare sumă de bani din ţară i-a revenit judeţului Suceava, un fief al liberalilor. Din spusele aleşilor locali, majoritatea banilor vor merge spre reabilitarea instituţiilor de învăţământ, spre proiecte de racordare la reţelele de apă şi canalizare şi la drumuri 

Fie că sunt în fruntea unei unităţi administrative mici, fie că au un număr mare de locuitori, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene au de acum undă liberă în ceea ce priveşte realizarea unor investiţii de amploare, odată cu aprobarea proiectelor care vor primi finanţare guvernamentală prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAP). Deşi fiecare ales local şi-ar fi dorit să tragă cât mai mulţi bani pe turta lor, un lucru îmbucurător pentru locuitorii Regiunii de Nord-Est este faptul că toate judeţele acestei zone s-au aflat în totul primelor 10 finanţări la nivel naţional.

Suceava rupe gura ţării la finanţare
Chiar dacă opoziţia se plânge astăzi de faptul că banii aferenţi PNDL au fost alocaţi pe criterii politice, trebuie precizat că finanţarea cea mai consistentă din ţară ajunge în judeţul Suceava, judeţ condus de liberalul Gheorghe Flutur, cel care face echipă cu primarul Ion Lungu, de aceeaşi culoare politică. „Cred că am primit cea mai mare finanţare (de 928.525.098 de lei) pentru faptul că judeţul nostru este cel mai mare din punct de vedere al numărului de unităţi administrativ-teritoriale reunite. Mai mult, la nivelul judeţului nostru au fost depuse spre finanţare proiecte de aproape 600 de milioane de euro, pentru că nevoile sunt multe, la o suprafaţă atât de mare”, explică Flutur, preşedintele CJ Suceava, precizând că finanţarea ministerială care a lăsat cu gura căscată mulţi aleşi locali se datorează şi primarilor din teritoriu, care au avut grijă să depună pe lista MDRAP proiecte „ancorate în realitate, care să-şi dovedească eligibilitatea”.

Investiţii masive în „polul sărăciei”
Pe lista finanţărilor prin PNDL, etapa a doua, şi-a găsit locul în topul primelor trei judeţe şi Vasluiul, supranumit şi polul sărăciei. Adevărul este că primarii vasluieni s-au mobilizat şi au trimis către Bucureşti proiecte cu nemiluita, în încercarea de a trage un semnal de alarmă la centru, cu privire la nevoile judeţului. „Finanţarea primită prin PNDL 2 (de 882.070.167 de lei) este rodul unui efort considerabil făcut de toţi primarii din judeţ, care au muncit pentru a-şi face proiecte bune. Noi am trimis 471 de proiecte, dintre care au primit finanţare 256. Vă spun sincer că îmi doresc să se ţină cont de nevoile judeţului nostru şi pe viitor, atunci când va fi vorba despre alocări guvernamentale, deoarece acesta este singura variantă pentru a depăşi diferenţele create între regiunile ţării şi chiar între judeţele Moldovei”, explică pesedistul Dumitru Buzatu, precizând că banii care au fost alocaţi în acestă săptămână vor lua în cea mai mare parte drumul proiectelor care vizează racordarea comunităţilor la reţeaua de apă şi canalizare, cea de-a doua prioritate fiind infrastructura rutieră. În acest moment, judeţul Vaslui mai are aproximativ 500 de km de drum cu piatră, existând deopotrivă multe tronsoane asfaltate care trebuie reabilitate.

Botoşani, locul cinci în tortul banilor
La capitolul finanţări PNDL, judeţul Botoşani se clasează pe locul al cincilea, revenindu-i suma de 847.831.950 de lei. „În perioada 2017-2020 vor fi executate un număr de 254 de investiţii care privesc realizarea de sisteme de alimentare cu apă, reţele de canalizare a apei uzate, staţii de epurare (în număr de 34, n.r.) reabilitări şi modernizări de şcoli (98), grădiniţe (46). Pe aceeaşi finanţare găsim trecute reabilitările a 13 dispensare, modernizarea a 6 drumuri judeţene, construcţii de poduri şi podeţe”, a declarat senatoarea Doina Federovici, preşedinta social-democraţilor botoşăneni. Potrivit acesteia, testul primarilor de-abia acum începe, dat fiind că aceştia vor trebui să implementeze proiectele. „Fac un apel public la toţi primarii din judeţul nostru să pregătească în cel mai scurt timp documentaţiile tehnico-economice, pentru a le transmite la Ministerul Dezvoltării. Apoi urmează etapa de încheiere a contractelor de finanţare cu ministerul şi demararea efectivă a procedurilor de achiziţie publică, pentru execuţia lucrărilor în teren. În urma solicitărilor fiecărei administraţii locale, se transferă de la Guvern sumele alocate pentru fiecare obiectiv de investiţii aprobat”, a conchis pesedista.

Învăţământul rural se schimbă la faţă
La Iaşi, cei 831.252.932 de lei se vor duce preponderent în reabilitarea instituţiilor de învăţământ şi la drumuri. „Este pentru prima dată în ultimi 20 de ani când Iaşul beneficiază de o sumă atât de mare pentru dezvoltarea mediului rural. Astfel, primăriilor li s-au aprobat 130 de proiecte”, a declarat Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi. În aceste condiţii se vor construi 10 şcoli, 20 de grădiniţe şi şase creşe. Totodată vor fi reabilitate, modernizate şi extinse alte 72 de şcoli, 20 de grădiniţe şi două creşe. Nu au fost uitate investiţiile în drumuri judeţene, urmând să fie reabilitate ori construite de la zero, acolo unde este cazul, 44 de dispensare. Deopotrivă, vor intra în reparaţii mai multe tronsoane de drum, podeţele şi podurile făcând şi ele obiectul finanţărilor PNDL.

Miracolul apei, la Bacău
Odată cu anunţarea finanţărilor prin PNDL, băcăuanii pot răsufla liniştiţi la gândul că vor scăpa de lungile şi insuportabilele sistări de apă. „Mă bucur să văd că solicitarea municipiului Bacău a fost îndeplinită, proiectul Rezervei de apă primind o alocarea cerută de 31,54 milioane lei. Aprobarea acestui proiect e un semn de seriozitate dat de actuala guvernare, dar şi faptul că atât Guvernul PSD, cât şi eu, ca primar al municipiului Bacău, ne respectăm promisiunea făcută băcăuanilor”, declară Cosmin Necula, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, precizând că în următoarele zile va fi semnat contractul pentru realizarea expertizei tehnice şi a DALI, documentaţii ce vor fi gata în aproximativ 60 de zile, urmând ca devizul general al proiectului să fie aprobat prin hotărâre de Consiliu Local. După parcurgerea acestor paşi, va fi semnat contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării şi va fi lansată licitaţia pentru execuţia lucrărilor. Reamintim că judeţului Bacău, pe PNDL II, i-a revenit suma de 827.116.449 de lei.

Neamţul, „răscolit” de investiţii
Nemţenilor le-au revenit 806.311.766 de lei. „Judeţul Neamţ va fi răscolit, la propriu, în următorii ani, când datorită finanţărilor asigurate prin PNDL II, se vor implementa 183 de proiecte, în comunele, oraşele şi municipiile sale! Chiar dacă de la preluarea actualei guvernări au trecut doar câteva luni iată că, prin semnătura doamnei Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, până în 2020 va finanţa 58 de proiecte în mediul rural nemţean, prin care se vor moderniza drumuri de interes local şi comunal, unităţi de învăţământ, dispensare şi poduri, se vor extinde reţelele de apă şi canal. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ va avea un pavilion Secţii Medicale şi se vor crea spaţii destinate personalului medical, pentru buna desfăşurare a activităţii! Peste 50 de drumuri şi poduri judeţene vor intra în reabilitare, iar în cartierul Speranţa, din municipiul Piatra Neamţ, vor exista o grădiniţă şi o şcoală care să îi deservească pe copiii din zonă”, a declarat Ionel Arsene, şeful judeţului Neamţ.
De remarcat faptul că, din toată Regiunea de Nord-Est, acest judeţ a primit cea mai mică finanţare.
Grupaj coordonat de Anca BURNICHE

* * *
Topul finanţărilor din Regiunea de Nord-Est:
Suceava- 928.525.098 lei
Vaslui- 882.070.167 lei
Botoşani- 847.831.950 lei
Iaşi- 831.252.932 lei
Bacău- 827.116.449 lei
Neamţ- 806.311.766 lei