Noul control MCV în România - ora adevărului pentru legile Justiţiei

Comisia Europeană urmează să deruleze un nou control în România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, între 25 şi 27 iunie. Din partea Ministerului Justiţiei a fost desemnat senatorul PSD Robert Cazanciuc, pentru a conduce comisia juridică. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta controversatele modificări care au fost aduse legilor Justiţiei, precum şi cele care vizează Codul penal şi Codul de procedură penală care au provocat numeroase mişcări de protest în toată ţara.

În ultima perioadă, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a fost extrem de critic la adresa realizărilor MCV din ultimii zece ani. În opinia şefului Senatului, MCV a generat un putregai imens care a stat la baza încheierii de protocoale secrete între SRI şi DNA şi care au condus la încălcarea drepturilor omului, în loc să contribuie la combaterea corupţiei. Tot el se declara foarte optimist că decizia Curţii Constituţionale din România de revocare a conducerii DNA nu va influenţa raportul pentru MCV, iar un important membru ALDE recomanda să nu ne mai facem preş în faţa instituţiilor europene.

Pentru a înţelege importanţa controlului MCV trebuie reamintit contextul din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Atunci când un stat este admis să adere la Uniune, în linii mari el trebuie să respecte mai multe condiţii, dintre care două sunt cruciale. Una este legată de criteriul economic, adică statul respectiv trebuie să aibă o economie performantă, cu un PIB pe cap de locuitor la nivelul celorlalte ţări ale Uniunii, criteriu pe care România nu îl îndeplineşte nici astăzi. O altă condiţie este legată de criteriul politic - statul respectiv trebuie fie o democraţie funcţională, în care legile sunt respectate, dar şi de partea legată de interese geostrategice. În cazul României, al doilea criteriu a fost decisiv, întrucât cei de la Bruxelles au preferat să vadă în partea acesta a Europei o ţară care să devină un factor de stabilitate şi securitate pentru regiune şi pentru a contrabalansa o eventuală penetrare a influenţei Rusei. Prin urmare, România a fost admisă, dar i s-a pus condiţia să combată corupţia sub orice formă ar fi ea, pentru a avea un stat în care legile sunt respectate.

Aşadar, oamenii politici nu sunt victimă a Uniunii Europene atunci când sunt implicaţi în afaceri de corupţie, aşa cum sugerează cei de la ALDE, ci sunt vinovaţi că încalcă legile statului român, iar cei de la Uniunea Europeană ne monitorizează să vadă dacă ne facem treaba.

Dincolo de bravada şi aroganţa afişată de cei din ALDE, momentul în care vin cei de la MCV este cât se poate de prost pentru Guvernul României şi pentru modul în care a gestionat problema Justiţiei. Pentru că va fi analizată decizia CCR de demitere a conducerii DNA, instituţie care până acum a fost mereu apreciată pozitiv de cei de la Comisia Europeană, vor fi analizate modificările făcute legilor Justiţiei, Codului Penal şi Codului de Procedură Penală şi, în general, de haosul provocat în Justiţie.

Daniel-Valeriu BOBOC