Premiera: Judecator CCR, adus cu mandat la DNA -Ce acuzatii aduce DNA

Judecatorul CCR Toni Grebla a fost adus cu mandat, joi dimineata, la sediul Directiei Nationale Anticoruptie din Bucuresti.

Toni Grebla da explicatii in fata procurorilor anticoruptie pentru fapte comise incepand din anul 2010 si pana in prezent, cand a fost senator si, ulterior, judecator CCR, intr-un dosar de luare de mita, potrivit B1 TV.

Astfel, fostul senator este suspectat de trafic de influenta, dupa ce ar fi primit spaga de la un om de afaceri, pentru a interveni in favoarea lui pe langa functionari publici.

"Nu am nicio afacere privata. Nu stiu de ce am fost adus", a spus Toni Grebla, cand a ajuns la DNA.

Mituitorul, finul lui Grebla

Mita ar fi fost sub forma de bunuri in valoare de 57.000 de euro, inclusiv o masina de lux marca BMW, doua rochii pentru sotia sa si materiale de campanie electorala.

Astfel, Toni Grebla ar fi primit mita de la omul de afaceri Ion Bircina din Gorj, finul fostului senator PSD, de la care ar fi primit si materiale pentru campania electorala de la alegerile legislative din 2012, printre care bannere, sase capsatoare, 150.000 de capse, cordelina si afise.

Este pentru prima oara cand un judecator de la Curtea Constitutionala este audiat de catre procurorii anticoruptie.

Si omul de afaceri Ion Bircina, suspectat de cumparare de influenta in acest dosar, va fi adus la DNA pentru a da explicatii in fata procurorilor.

Potrivit unui document DNA citat de Romania TV, anchetatorii sustin "in perioada 2010 - 2015, numitul Toni Grebla, aflat in exercitarea functiei de senator in Parlamentul Romaniei (pana la data de 18.12.2013, cand si-a inceput mandatul de judecator la Curtea Constitutionala) si ulterior judecator la Curtea Constitutionala, a pretins si primit de la numitul Ion Bircina, cu titlu de foloase necuvenite, urmatoarele:

- in perioada 2010 - 2015, folosinta gratuita, service-ul si asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, in echivalent de 56.070 euro;
- in perioada 2010 - 2015, folosinta gratuita a postului telefonic inregistrat pe S.C. Power Plus S.R.L.;
- in 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul a doua rochii de dama, cadou pentru sotia sa) ;
- in octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorala privind alegerile parlamentare: sase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelina de 6 si alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afise si alte materiale electorale".

Procurorii arata ca "foloasele necuvenite au fost primite in schimbul promisiunii de a interveni si determina diferiti functionari publici sa indeplineasca si sa urgenteze indeplinirea unor acte ce intrau in atributiile acestora de serviciu, in folosul firmelor controlate de Ion Bircina, cu interese in domenii de activitate diversa (energie, transport, fier vechi s.a.) ".

La iesirea din sediul DNA, Toni Grebla a declarat ca acuzatiile nu au nicio legatura cu activitatea sa de la CCR.

"Sunt lucruri vechi pe care nu pot sa vi le dezvalui acum", a spus el, mentionand ca toate bunurile pe care le-a primit de la finul sau Ion Bircina au fost ca de la ruda la ruda, in niciun caz mita pentru a interveni in favoarea lui.

Toni Grebla este judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei din luna decembrie a anului 2013, din partea Senatului. El a inlocuit-o atunci pe Iulia Motoc, aleasa magistrat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Dupa ce a fost numit judecator, Toni Grebla a renuntat la calitatea de senator PSD, pe care o detinea din anul 2008.  

 

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de:

1. GREBLĂ TONI, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- trafic de influenţă, în formă continuată

- două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

- constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

2. BÎRCINĂ ION, administrator al mai multor societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- cumpărare de influenţă, în formă continuată

- constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

- dare de mită,

3. CONSTANTIN BARTOLOMEU SĂVOIU, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

4. DOLGHI VICTOR, cetățean din Republica Moldova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate

6. IANCU IULIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (membru al Consiliului Naţional al partidului respectiv, organ de conducere, conform Statutului), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,

7. ŞOVA LUCIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (vice-preşedinte al organizației Bacău),sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,

8. HĂHĂIANU HORIA, director în cadrul TRANSELECTRICA S.A, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- complicitate la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,

- luare de mită

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la suspectul Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro;

- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri

- în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);

- în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe

Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).

A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Începând cu luna august 2014, judecătorul Greblă Toni a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Bîrcină Ion (persoană apropiată relaţional), un cetăţean turc, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu.

Cele cinci persoane menţionate au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei.

În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Suspectul Ion Bîrcină împreună cu persoane din anturajul său au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic.

De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu un cetățean turc şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

În altă ordine de idei, suspecții Iancu Iulian şi Şova Lucian, folosindu-se de funcţiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul TRANSELECTRICA S.A. pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. ENERGOMONTAJ IEA – SUCURSALA BUCUREŞTI S.A. (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE TRANSELECTRICA S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti pentru organizaţia Bacău a unui partid, cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată.

A rezultat că transportatorul S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.

În acelaşi sens, suspectul Iancu Iulian i-a solicitat lui Hăhăianu Horia să-l sprijine în finanţarea unui monument în jud. Bacău, com. Lipova, activitate care a fost asumată de către deputatul Iancu Iulian. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât şi a organizaţiei Bacău a partidului din care făcea parte.

În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iancu Iulian i-a promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu Horia, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei.

De asemenea, Bîrcină Ion i-a „împrumutat” o sumă importantă de bani directorului CN TRANSELECTRICA SA, Hăhăianu Horia, iar acesta nu putea să-i returneze împrumutul.

Pe de altă parte, Hăhăianu Horia îşi justifica imposibilitatea restituirii împrumutului pe considerentul că o altă persoană (cămătar) făcea presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut.

În această împrejurare, Bîrcină Ion s-a angajat să medieze faţă de celălalt creditor amânarea plăţii împrumutului de către Hăhăianu Horia prin invocarea neplăţii propriului „împrumut”.

Din declaraţia de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deşi are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice (deci nici către BÎRCINĂ ION şi nici către celălalt creditor), singurele datorii la persoane fizice fiind faţă de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 euro.

În schimbul acestor foloase necuvenite, Hăhăianu Horia, de la nivelul funcţiei de director general al SC TRANSELECTRICA SA, a sprijinit o firmă controlată de Bîrcină Ion, pentru ca aceasta să obţină, în asociere, un contract de achiziţii, Hăhăianu Horia influenţând criteriile de adjudecare prin nota nr.3575/01.02.2012.

De asemenea, în baza aceleiaşi relaţii cu Hăhăianu Horia, Bîrcină Ion a obţinut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC TRANSELECTRICA SA, având ca obiect colectarea selectivă a deşeurilor – eliminarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile de la centrele de exploatare şi de la sediul CNTEE TRANSELECTRICA.

Persoanelor anterior menționate li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentul de Informații și Protecție Internă și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.