Promisiuni electorale: Iaşul istoric

Apropierea alegerilor parlamentare se face din ce în ce mai simţită pe scena politică de la Iaşi. Astfel, în plin proces de promovare, candidaţii pentru viitorul Parlament ies în faţa electoratului şi îşi promovează ideile pe care vor să le implementeze. Printre aceştia se numără şi liberalul Alexandru Muraru, cel care vrea să depună un proiect legislativ prin care finanţarea aferentă reabilitării monumentelor istorice să se facă pe baza unor criterii bine stabilite. După Bucureşti, Iaşul are cele mai multe monumente istorice şi culturale, dintre care 60% sunt în stare avansată de degradare

În pragul alegerilor parlamentare care bat la uşă, politica de Bahlui se face dor pe promisiuni electorale. Ultimul subiect de campanie electorală adus în atenţia electoratului vizează salvarea patrimoniului cultural, dat find că la nivelul judeţului Iaşi sunt aproximativ 1.700 de monumente istorice, dintre care 123 fac parte din categoria A, ceea ce se traduce printr-o importanţă a acestora atât la nivel local, cât şi naţional. Problema cea mai mare cu care se confruntă însă autorităţile din această zonă este că 60% din monumentele de interes naţional au căzut pradă uitării, fiind într-un stadiu avansat de degradare. Astfel, în campanie electorale, liberalii şi-au amintit de colapsul în care se află „Iaşul istoric” şi cer votul populaţiei în schimbul unei soluţii salvatoare. „Foarte multe obiective necesită o reparare de urgenţă pentru că se află într-o stare avansată de degradare şi reprezintă un pericol public. În momentul de faţă există un instrument de finanţare la nivelul bugetului de stat (Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului-n.r.), banii venind de la jocuri de noroc, cazinouri, loterii. Aici există însă o mare problemă în ceea ce priveşte modul în care se alocă banii, dat fiind că aceste fonduri circulă pe criterii netransparente”, susţine liberalul Alexandru Muraru, fiind de părere că este nevoie de o lege care să stabilească modalitatea de finanţare a reabilitării monumentelor istorice, atrăgând atenţia că judeţele Harghita şi Covasna au primit în trecut mai mulţi bani decât Iaşul, deşi judeţul nostru se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul de obiective incluse în patrimoniul naţional. Astfel, candidatul pentru Camera Deputaţilor, pe poziţia a patra, un loc eligibil în ceea ce priveşte construcţia viitorului parlament, Muraru promite că va depune o lege prin care Iaşul să poată atrage finanţări, astfel încât să scoată din paragină o serie de monumente care vorbesc despre istoria şi cultura nostră. „Ideea de la care plec este aceea de face o lege nouă, care să se plieze pe Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, dar care să pună prin lege, nu prin ordin de ministru sau prin decizia unui manager, criteriile pe baza cărora să se acorde finanţarea”, a declarat Muraru, precizând că un prim pas ar fi distribuirea fondurilor pe judeţe, iar plecând de aici Iaşul ar sta în fruntea listei.
Idea liberalului este bună, însă ea ar fi trebuit pusă în practică de foarte mult timp, dat fiind că numai în ultimii patru ani i-am auzit pe liberali invocând în ieşirile publice „valorosul patrimoniu cultural şi istoric al Iaşului”, însă nici unul dintre aceştia nu şi-a pus problema că aceste monumente trebuie reabilitate. Astfel, până ce peneliştii nu pun în practică aceste promisiuni spoite cu bune intenţii, valoarea lor tinde spre 0, rămânând la stadiul de demagogie politică. Anca BURNICHE
* * *
150 de milioane de euro
Aceasta este suma estimată de Alexandru Muraru ca fiind necesară pentru reabilitarea celor 60% din monumentele istorice de categorie A, aflate pe raza judeţului Iaşi.
* * *
Un exemplu de bună practică este Mănăstirea Golia, care a fost reabilitată printr-un proiect demarat de Consiliul Judeţean Iaşi.
* * *
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei are un şantier deschis, cu finanţare de la INP, încă din 1997.