Restanţele parlamentarilor de Iaşi

La începutul noului an parlamentarii îşi fac bilanţul şi trec în revistă restanţele cu care au rămas, din 2017. De departe, cea mai mare durere a acestora este Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, omorâtă din faţă de interesele ministrului Felix Stroe, care propune în locul tronsonului A 8 varianta drumului de mare viteză Bacău- Braşov. Pentru anul care a început, politicienii iau în calcul şi varianta adoptării unei Legi a Educaţiei Naţionale moderne, act normativ prin care vor să pună în acord sistemul românesc cu toate conceptele şi cerinţele întâlnite în spaţiul european

 

După un an furtunos, în care huiduielile şi protestele s-au ţinut scai de clasa politică datorită schimbărilor legislative pe care le-au promovat, fie că vorbim despre modificările fiscale, fie că ne referim la legile justiţiei, politicienii şi-au făcut la final de an o analiză a activităţii şi au constata că mai au unele restanţe pentru care se vor lupta în anul ce a început.
Proiectele marilor speranţe
Aşa cum era de aşteptat, cea mai mare parte din parlamentarii ieşeni contactaţi de reporterii cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” au declarat la unison că au rămas cui un gust amar după înfrângerea suferită în faţa Ministrului transporturilor, Felix Stroe, care a declarat că s-a găsit finanţare pentru autostrada Bacău-Braşov, în detrimentul celei care să lege Iaşul de Vestul ţării. „Consider că ar fi trebui ca toată clasa politică să aibă mai multă maturitate şi înţelepciune pentru a face front comun în faţa decidenţilor, astfel încât Iaşiul să poată avea autostradă şi sosea de centură ocolitoare. Din nefericire, în anul 2017 Guvernul PSD-ALDE nu a făcut altceva decât să încerce să-i dezbine pe moldoveni în două, unii care să-şi dorească autostrada Bacău- Braşov, alţii care să-şi dorească tronsonul Iaşi-Târgu Mureş”, este de părere deputatul liberal Costel Alexe, arătând că cea mai mare restanţă a politicienilor este, în continuare, lipsa unul drum de mare viteză care să scoată Moldova din izolare.
Aceeaşi idee o găsim şi la deputatul Petru Movilă. „Este nevoie ca reprezentanţii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE să înţeleagă o dată pentru totdeauna că moldovenii nu sunt oameni care să stea non- stop cu mâna întinsă la ajutoare sociale şi pomeni. Noi chiar avem nevoie de autostrada Est- Vest pentru a putea atrage investitori, pentru a face noi locuri de muncă, pentru a ne dezvolta”, susţine pemepistul ieşean. Deşi cea mai bună parte a cetăţenilor şi-au lau gândul de la Autostrada „Unirii”, odată cu declaraţiile fantasmagorice ale lui Felix Stroe care a face planuri de autostrăzi pe unde-l taie capul, Movilă este de părere că lupta nu este pierdută. „Plecând de la strategia Comisiei Europene de dezvoltare a statelor membre, cred că vom putea obţine sprijin de la Bruxelles pentru acestă autostradă, dat fiind că Moldova este cea mai săracă regiune din zona europeană. Astfel, am în plan să mă întâlnesc cu foştii miniştri ai transporturilor, cu europarlamentari şi cu comisari europeni”, conchide ieşeanul, precizând că cea mai mare restanţă a ultimilor zece ani este autostrada A 8.

Până nu văd, nu cred!
Mergând pe principiul că decidenţii vor înţelege nevoia Moldovei abia în momentul în care vor da nas în naş cu sărăcia, deputatul Varujan Vosganian susţine că şi-a dorit ca-n 2017 să-i vadă pe reprezentanţii Executivului veniţi în capitala Moldovei. „Am vrut să aduc Guvernul la Iaşi, am vorbit cu Sorin Grindeanu, însă în iunie nu mai era nici el, nici Executivul. După aceea mi-am dorit să-l aduc pe Cuc (Răzvan Cuc, fostul primul Ministru al Transporturilor în Guvernul PSD- ALDE -n. r.), însă nici acesta nu mai era! Vreau ca anul care vine să aibă loc o şedinţă de Guvern la Iaşi, aşa cum sta întâmplat în timpul lui Cioloş, pentru ca reprezentanţii Executivului să înţeleagă filozofia de dezvoltare a regiunii şi proiectele pe care noi le prezentăm la Bucureşti”, susţine liderul ALDE Iaşi, deputatul Varujan Vosganian, fiind de părere că este imperios necesar ca decidenţii centrali să cunoască realităţile din teritoriu.
Modificarea Legii Educaţiei Naţionale o va preocupă pe Camelia Gavrilă în anul care tocmai a început, modernizarea actului educaţional fiind o restanţă pe care România o are. „Fiind în an de Centenar, cred că avem obligaţia de a lucra la o nouă lege a educaţiei, care să nu mai aibă nevoie de corecturi şi ordonanţe de Guvern pentru a fi ajustată, şi care să articuleze între ele toate formele de învăţământ. Dea asemenea, cred că trebuie pus accent pe învăţământul dual şi pe cel profesional. Prin munca noastră de parlamentari trebuie să punem în acord învăţământul românesc cu valorile europene”, este de părere deputatul Camelia Gavrilă, şefă a Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport.
Deşi fiecare parlamentar ieşean începe anul cu o serie de proiecte personale, deputaţii şi senatorii vor avea de dezbătut şi votat controversatele legi ale justiţiei, care vor fi pentru mulţi dintre aceştia un test de onoarea şi de verticalitate în faţa electoratului care şi-a dat votul de încredere. Anca BURNICHE