Românii îşi aleg cel de-al patrulea preşedinte de după Revoluţie

În zona de nord-est a ţării sunt amenajate 3.320 de secţii de votare pentru 3,1 milioane de alegători * cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” vă prezintă drepturile şi obligaţiile alegătorilor * află cum îţi poţi exercita corect dreptul la vot şi ce riscuri sunt în cazul unor încălcări ale legii

Peste 3,1 milioane de alegători din Regiunea de Nord-Est sunt aşteptaţi mâine la vot. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP) în cele şase judeţe ale regiunii (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) au fost amenajate 3.320 de secţii de votare. Urnele se vor deschide la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Cei care vor să voteze prin intermediul urnei mobile trebuie să depună cel târziu în după-amiaza zilei de astăzi o cerere în acest sens la biroul electoral. Solicitarea va fi însoţită de documente doveditoare care să arate că persoana este netransportabilă. Un alt aspect important este că cetăţenii care nu se află în localitatea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare atât timp cât vor completa o declaraţie pe proprie răspundere că nu au votat sau nu vor vota la altă secţie.

Cum a fost prezenţa la vot în turul I

În turul I al alegerilor prezidenţiale, în Regiunea de Nord-Est s-au prezentat la urne 1.518.059 alegători. Raportat la numărul total al persoanelor înscrise în lista permanentă, prezenţa a fost de 48,8%, sub media naţională. Pe primul loc s-a clasat Iaşul (49,69%), urmat de Bacău (49,38%), Botoşani (49,27%), Neamţ (48,83%), Suceava (48,69%) şi Vaslui (45,85%). Alegătorii din cele şase judeţe au reprezentat 15,6% din totalul românilor care au votat în primul tur al prezidenţialelor. În turul II, numărul total al alegătorilor aşteptaţi la urne în zona de nord-est înregistrează o uşoară creştere, de 0,1%, respectiv peste 3.100 de persoane care au împlinit vârsta de 18 ani în cele două săptămâni care despart scrutinele prezidenţiale. AEP a comunicat pentru turul II un număr de 18.305.826 de români cu drept de vot, fiind amenajate 18.550 secţii de votare la nivel naţional. În diaspora va exista acelaşi număr de secţii de votare ca în primul tur - 294.

Cu ce acte putem vota

În ziua votării, românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar - în cazul elevilor din şcolile militare.

Reguli în exercitarea dreptului la vot

La intrarea în secţie, alegătorul prezintă actul de identitate membrilor biroului electoral. Preşedintele sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”, pe care acesta o aplică pe buletinul de vot. Înainte de a vota, verificaţi dacă buletinul de vot are ştampila de control pe partea netipărită. În lipsa acestei ştampile, votul dvs. va fi anulat. Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl preferă.

În ce condiţii puteţi fi însoţit în cabina de vot

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Neştiinţa de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoţirea acestora în cabina de vot de către alte persoane. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ce rişti dacă încalci legislaţia electorală

Noul Cod Penal prevede zeci de infracţiuni electorale. Persoanele care împiedică un alegător să voteze sau încearcă să-l corupă prin oferirea de bani, de bunuri sau alte foloase în scopul determinării acestuia să voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. O pedeapsă identică riscă şi alegătorii care introduc mai multe buletine de vot în urnă, cele care voteze fără avea acest drept sau care votează de două sau mai multe ori. O infracţiune electorală este şi violarea confidenţialităţii votului, iar dacă aceasta a fost făcută de un membru al secţiei de votare, atunci pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani. O altă pedeapsă în cazul membrilor secţiilor de votare se aplică pentru deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării. Într-un astfel de caz, pedeapsa este de la 1 la 3 ani de închisoare. „Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată la art. 390, alin. (2).

Pedepse până la 7 ani cu închisoare

O pedeapsă de până la 5 ani este prevăzută pentru falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, iar aceasta creşte până la 7 ani în situaţia introducerii în uz sau „folosirea unui program informatic care alterează înregistrea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare”. Tot cu 7 ani de închisoare se sancţionează şi introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor. Infracţiunile electorale enumerate mai sus sunt completate de fapte contra ordinii şi liniştii publice ce ţin de constituirea unui grup infracţional organizat şi instigare publică. În ambele situaţii vorbim de de pedepse ce pot atinge 5 ani de închisoare.

 

Românii îşi aleg mâine un nou preşedinte pentru o perioadă de cinci ani, al patrulea de după Revoluţie

 

3.113.651

Acesta este numărul total al alegătorilor din Regiunea de Nord-Est. Raportat la întreaga populaţie, cetăţenii cu drept de vot reprezintă aproape 84%. Institutul Naţional de Statistică a comunicat o populaţie de 3,71 milioane în cele şase judeţe ale regiunii pentru anul 2014

 

3.320

Acesta este numărul de secţii de votare amenajate în Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui

 

1.518.059

Acesta este numărul de alegători care s-a prezentat la urne în Regiunea de Nord-Est în primul tur al prezidenţialelor