Sancţiuni americane, pierderi europene

După ce preşedintele SUA Donald Trump a declarat că Washingtonul se retrage din acordul cu Iranul, Trezoreria americană a anunţat impunerea de sancţiuni unor cetăţeni iranieni care au finanţat prin bănci din Emiratele Arabe Unite organizaţia teroristă Forţa Quds a Gardienilor Revoluţiei iraniene. Oficialii americani au acuzat Teheranul că a utilizat sistemul bancar din Emiratele Arabe Unite pentru a finanţa organizaţia teroristă. Măsurile au fost luate în acord cu ţara arabă.

În replică, ministrul de Externe francez Jean-Yves le Drien a catalogat comportamentul lui Donald Trump drept inacceptabil, întrucât nu a discutat în prealabil sancţiunile cu aliaţii europeni şi nici în ce măsură ar putea fi afectate companii europene. Oficialul francez a declarat că nu este normal ca europenii să plătească pentru retragerea SUA dintr-un acord pe care ei l-au susţinut şi că Franţa va luat toate măsurile pentru a proteja companiile europene.

Reacţia franceză este justificată de temerile pe care le inspiră eventualele consecinţe ale acţiunii SUA. În primul rând, ar putea rupe coaliţia care s-a implicat în războiul civil din Siria pentru a proteja populaţia de utilizarea gazelor chimice împotriva opoziţiei regimului de la Damasc. Scenariu care nu i-ar displăcea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, dornic să îi vadă pe americani izolaţi într-o astfel de intervenţie.

Apoi, pot exista şi consecinţe economice cu efecte la nivelul întregii lumi, dar mai ales la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Câtă vreme este vorba de sancţiuni punctuale, îndreptate împotriva unor persoane sau instituţii a căror vină în susţinerea activităţilor teroriste a fost clar dovedită, nu vor exista decât efecte pozitive. Însă, atâta vreme cât Donald Trump nu a purtat un dialog cu partenerii europeni din acordul cu Iranul (Marea Britanie, Franţa, Rusia, şi Germania), este normal ca aceştia să devină suspicioşi. Iar dintre aceştia Franţa şi Germania au cele mai mari motive de suspiciune, întrucât sunt ţări a căror creştere economică din ultimii ani a depins de petrolul ieftin. Ori, sancţionarea companiilor care fac comerţ cu Iranul şi o eventuală blocare a importurilor de petrol şi revenirea la vechiul embargo va duce inevitabil la scumpirea petrolului. Suspiciunea europenilor poate fi şi mai accentuată dacă ţinem cont de faptul că preşedintele SUA are în spate un anumit mediu de afaceri americani care face lobby. Nu ştim foarte clar dacă printre ele sunt şi acele companii care extrag gazele de şist, dar cu siguranţă ele ar beneficia din plin de pe urma scenariului în care preţul la petrol creşte.

Tot printre cei care vor avea de pierdut în urma acestui scenariu riscă să fie România, a cărei economie depinde mult de investiţiile străine, mai ales de cele provenite din Franţa şi Germania şi de exporturile către cele două ţări. Daniel-Valeriu BOBOC