Unde nu-i cap, e vai de proiecte!

Primarii ieşeni se plâng de modul haotic în care sunt implementate proiectele finanţate prin PNDL, dar şi de perioada lungă de timp în care banii ajung la beneficiari. Astfel, se ajunge în situaţia ca o lucrare banală de canalizare să fie tărăgănată cinci-şase ani, timp în care investiţiile parţial realizate se degradează

Primarii din judeţul Iaşi se plâng de realizarea deficitară a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNLD), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. „Aşa cum funcţionează astăzi, programul este practic netransparent în ceea ce priveşte accesările, dar şi în modul de alocare a fondurilor. Mai mult, din cele aproximativ 4.000 de proiecte derulate, în jur de 1.200 sunt în faza de studii de fezabilitate, acestea neavând prea mari şanse pentru a fi derulate şi finalizate în viitorul apropiat”, este de părere Benone Moruzi, primarul comunei Aroneanu. Potrivit acestuia, este necesar ca pe viitor să fie realizat un ghid de finanţare pentru acest proiect, care să fie la dispoziţia oricărui primar interesat şi care să-i arate detaliat modul în care se face punctajul fiecărei investiţii în parte. „Astfel, nu voi avea nicio supărare dacă un alt coleg va avea un punctaj mai mare, pentru că voi vedea cu exactitate pe ghid unde mai am de lucrat şi voi şti când sunt sesiunile de depunere a proiectelor. Astăzi, însă, există comunităţi care nu au nicio şansă la finanţare, lucrurile fiind făcute total netransparent”, punctează Moruzi.

Citeşte şi Unde sunt liberalii

Bani cu ţârâita pentru proiecte îmbătrânite
Având în vedere că de la depunerea unui proiect până la finalizarea acestuia perioada de timp care se scurg este foarte mare, investiţiile îşi pierd din impact şi ajung să fie de cele mai multe ori recepţionate de alţi primari. Un astfel de exemplu se întâlneşte în comuna ieşeană Strunga, unde reţeaua de canalizare realizată prin fonduri SAPARD a fost recepţionată încă din anul 2011, însă acesta nu a fost preluată de niciun operator. „Recepţia s-a făcut de mult însă reţeaua de canalizare nu a fost preluată de niciun operator pentru că oamenii nu au dorit sau nu au avut resurse financiare pentru a se racorda. Abia în această toamnă am reuşit să strângem 80 de abonaţi, pentru a putea veni în comună RAJAC (ApaVital – n.r.) şi a prelua reţeaua”, declară Mariana Lazăr, primarul comunei Strunga, precizând că o familie trebuie să plătească între 1.000-1.500 de lei pentru racordare.
Şi în comuna Aroneanu lucrurile merg la fel de greu. „La mine în comună am început o canalizare în anul 2009 şi încă lucrez la aceasta, pe frânturi, din cauză că nu s-a luat în calcul periodicitatea şi structura finanţării, astfel încât această investiţie să se închidă într-un timp rezonabil”, explică primarul Benone Moruzi, precizând că de şase ani s-au alocat doar 70% din suma totală a lucrării, adică 9.000.000 de lei.
Având în vedere că finanţările vin cu ţârâita de la minister, nu este de mirare că în România proiectele de dezvoltare sunt implementate haotic, ajungându-se chiar la necesitatea de a reabilita o construcţie proaspăt finalizată sau de a sparge un tronson de asfalt turnat în anul anterior pentru a putea executa reţeaua de apă şi canalizare. Astfel, primarii solicită corelarea proiectelor cu finanţare europeană cu cele care primesc bani de la stat şi realizarea unui ghid cu ajutorul căruia fiecare ales local să-şi poată face un plan propriu de atac al proiectelor de dezvoltare necesare fiecărei comune în parte. În acest context, liberalii au aprobat o rezoluţie prin care solicită ca fondurile guvernamentale să fie alocate într-un mod transparent şi pe criterii bine definite.