Victor Ponta a umilit din nou diaspora

Premierul Victor Ponta a spus cât se poate de clar că pentru PSD votul prin corespondenţă nu este o prioritate, în condiţiile în care Parlamentul trebuie să adopte o astfel de lege până cel târziu la finalul acestei luni pentru a fi aplicabilă la alegerile de anul viitor. În plus, Ponta a mai strecurat alte câteva minciuni despre votul la distanţă.

Premierul Victor Ponta a anunţat, oarecum fără să vrea, că PSD nu susţine adoptarea urgentă a legii votului prin corespondenţă. Altfel spus, PSD îi împiedică din nou pe românii din diaspora să-şi exercite dreptul la vot într-o manieră mai comodă, fără să stea la cozi interminabile. Luni seară, la B1TV, premierul Victor Ponta a dialogat cu jurnalistul Ion Cristoiu pe tema votului prin corespondenţă.

Deşi scurt, dialogul a scos la lumină crezul premierului Ponta despre legea care ar facilita diasporei să voteze. „N-am înţeles nimic din votul acesta prin corespondenţă. În ce constă legea? Dar didactic să-mi explicaţi, nu mă interesează bătălia politică“, a deschis subiectul Ion Cristoiu. „Dincolo de bătălia politică nu există nimic“, a răspuns Ponta. De fapt, dincolo de bătălia politică este exact dreptul românilor din străinătate de a vota. Ponta a continuat: „A avut domnul Tomac un proiect. PNL a venit la PSD şi a spus: respingem. Toată lumea a votat contra. După care le-a spus cineva: «Băi, vedeţi că voi sunteţi ăia cu diaspora», deşi nu cred că aţi auzit pe cineva de la PNL zicând ceva de diaspora până în noiembrie. Şi atunci ce au zis: «Plecăm din comisie». Cum poţi să faci un lucru când pleci de acolo?“.

Declaraţia ironică a premierului conţine mai multe jumătăţi de adevăr. Să le luăm pe rând. Proiectul de lege iniţiat de Eugen Tomac a fost respins în primă fază de USL, în februarie 2014. Apoi, la votul final din Camera Deputaţilor, pe 9 decembrie, deci imediat după scandalul de la prezidenţiale, numai PSD a mai votat împotrivă. USL nu mai exista. Când acuză că liberalii au plecat din Comisia de Cod electoral, Ponta uită să spună că PSD are majoritate acolo, iar orice încercare a liberalilor de a promova un astfel de proiect a fost omorât în faşă chiar de propriul partid. Zilele trecute, ca să nu deconteze un posibil şi probabil eşec al proiectului de vot la distanţă, susţinut şi de preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu a demisionat. Astfel, social-democraţii se văd acum strânşi cu uşa. Ori îşi asumă promovarea unui astfel de proiect, ori îl resping oficial.

„Nu e, domnule, niciun proiect“

Dialogul a continuat. Ion Cristoiu: „Există un proiect de lege în Parlament?“. Victor Ponta: „Nu. Trebuia să facă domnul Voicu“. Ion Cristoiu: „Nu e niciun proiect de lege?“. Ponta: „Nu e, domnule, niciun proiect“. Ion Cristoiu: „Nici măcar o schiţă?“ Ponta: „Nişte schiţe sunt“. Ponta a ratat din nou adevărul. În acest moment, în Parlament se află încă trei proiecte de lege privind votul prin corespondenţă. Unul depus la Senat în septembrie 2014, semnat de mai mulţi parlamentari PNL şi PDL, care pe atunci funcţionau ca partide separate.

În martie 2015, deputatul PMP Eugen Tomac a depus la Parlament un nou proiect de lege, de fapt o copie a celui vechi respins în decembrie 2014. Proiectul zace în sertarele Camerei Deputaţilor. La sfârşitul lunii martie, noul PNL a iniţiat un nou proiect de lege privind votul la distanţă (o variantă ceva mai îmbunătăţită a proiectului din 2014 iniţiat alături de PDL), proiect care din luna aprilie se află la Comisia de Cod Electoral pentru a primi aviz, ca mai apoi să poată fi votat în plen. Din aprilie şi până azi, PSD (având majoritate în comisie) a blocat în mod repetat votul, atitudine care a dus la demisia lui Mihai Voicu din fruntea forului.

„Nu ştiu dacă la anul“

A urmat punctul culminant al discuţiei. Cristoiu: „Ce înseamnă acest vot prin corespondenţă?“. Ponta: „Înseamnă aşa: Unu: cum facem ca la următoarele voturi...“. Cristoiu: „La anul, da?“. Ponta: „Nu ştiu dacă la anul, pentru că, vedeţi, din diaspora dacă votează 100 de oameni sau dacă votează un milion de oameni, tot şase parlamentari sunt. Nu sunt mai mulţi. Tot ăia sunt. Procentul mare contează la europarlamentare şi la prezidenţiale, care sunt în 2019“.

Practic, Ponta spune clar că PSD nu intenţionează să promoveze rapid o lege a votului prin corespondenţă, care să se aplice şi la alegerile de anul viitor. Afirmaţia premierului echivalează cu îngroparea definitivă a votului la distanţă. Dacă până la începutul lunii noiembrie o astfel de lege nu va fi promulgată, mai târziu va fi deja inutil, pentru că legea electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înainte de scrutin, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru toamna anului viitor. Potrivit unor surse parlamentare, PSD va propune un proiect de lege, dar, dacă nu vor exista presiuni publice, va trage de timp câteva săptămâni până când va depăşi termenul calendaristic pentru adoptare.

Votul din Diaspora afectează PSD

Mai mult, Ponta ori minte, ori nu ştie legea. Pentru constituirea completă a mandatelor celor şase parlamentari de diaspora, este nevoie cam de 120.000 de voturi. „Un parlamentar de diaspora a fost ales în medie cu 20.000 de voturi“, a spus liberalul Mihai Voicu, fostul preşedinte al Comisiei de Cod Electoral, pentru „Adevărul“. Cum la anul se va schimba sistemul electoral şi vom reveni la listele de partid, orice vot peste cele 120.000 ( limita necesară pentru constituirea celor şase mandate) se va redistribui la nivel naţional. „Eu am fost ţinta acestei poveşti, că vezi Doamne!, eu mă opun. Eu nu mai candidez la nimic. La Gorj nu vin voturile din diaspora“, a adăugat Ponta, eronat.

Spre exemplu, dacă la urnele din străinătate vor ieşi 200.000 de români, cam 80.000 de voturi se vor adauga la listele din ţară ale partidelor. Astfel, votul din străinătate, unde PSD stă foarte slab în sondaje, contează direct şi pe plan naţional.