Ce sunt ALERGIILE DE VARĂ şi cum pot fi tratate

Alergiile de vară pot da bătăi de cap multor persoane. Alergiile se pot manifesta sub mai multe forme, putând provoca şi afecţiuni mai grave. Alergologul Diana Deleanu a explicat, pentru RTV.NET, ce sunt aceste reacții de hipersensibilitate a organismului, din ce cauză se provoacă şi cum pot fi tratate.

 

Principala cauză a alergiilor este polenul, fie cel de la copaci, de la iarbă sau de la buruieni, dar pot fi provocate şi de o înţepătură de viespe sau albină.

Ce este alergia şi care sunt cauzele acesteia

"Alergiile sunt afecţiuni cu un răspuns imun amplificat, mult crescut faţă de ceva exterior organismului şi care, el însuşi, nu produce nicio leziune. Răspunsul imun, exagerat însă, duce la lezarea organismului. Răspunsul imun este indus şi se îndreaptă spre alergeni. Exemple de alergeni sunt cei din mediul înconjurător - polenuri, mucegaiuri - sau cei din locuinţe - praful de casă, animalele de companie. Organismul uman sintetizează imunoglobuline, numite IgE, care determină modificările de alergie", a declarat, pentru RTV.NET, Diana Deleanu, alergolog.

"Alergiile de vară sunt produse de către polenuri. Polenurile cu risc de alergie sunt cele de copaci (primavera), cele de iarbă (graminee), în perioda mai-iulie şi polenurile de buruieni (de exemplu, ambrozia/pelinul) ce se manifestă în august-noiembrie. Polenurile acestor plante sunt mici, granulele de polen au diametrul de 10-20 microni şi sunt invizibile pentru ochiul liber. Granulele de polen plutesc în atmosferă în zilele calde de primăvară-toamnă şi în acest fel iau contact cu organismul omului alergic (la nivelul nasului, ochilor, pielii). Pe timpul verii se mai întâlneşte şi alergia la albine/viespi, ce apare după înţepătură şi se manifestă cu urticarie, tumefiere, uneori cu forme foarte severe (şoc anafilactic) ce pot fi mortale", explică alergologul.

Cum se manifestă alergiile şi cât sunt de periculoase

Alergiile au diferite forme de manifestare în funcţie de organul afectat. Se pot manifesta ca rinită (nasul curge, strănuturi repetate, mâncărime, dificultate de respiraţie etc), iar aici poate apărea riscul unui diagnostic greşit: "Frecvent rinitele alergice se manifestă ca "răceli" fără febră. Din această cauză sunt diagnosticate greşit pentru perioade îndelungate".

Alte boli alergice sunt conjunctivita sau astmul bronşic.

La nivelul pielii poate apărea urticaria (leziuni roşii, denivelate, pruriginoase, ce apar şi dispar) sau pot apărea tumefieri importante (angioedem). Totuşi, există "şi o formă severă de alergie, numită şocul anafilactic, în care starea bolnavului este foarte rea, pacientul nu mai poate sta în picioare, are senzaţia de moarte iminentă. În unele situaţii, acest şoc anafilactic se poate sfârşi rapid cu deces".

Potrivit alergologului Diana Deleanu, "unele dintre alergii sunt boli cronice, ce invalidează viaţa normală".

"Vă dau un exemplu: un copil alergic la polen, cu rinită, conjunctivită, poate avea un rezultat slab la examenele din perioada verii (acelaşi examen ar fi trecut cu bine, dacă s-ar fi ţinut iarna!). Alte boli pot determina agravări severe (de exemplu, astmul) şi obligă la consult medical de urgenţă, chiar internare şi uneori spitalizări în secţii de terapie intensivă. Unele forme severe pot duce la deces (astmul, şocul anafilactic). Urticariile sunt neplăcute, obligă de exemplu pacienţii la izolare (atunci când pacienţii sunt desfiguraţi de erupţiile de la nivelul feţei şi corpului). Alte forme de alergii obligă la schimbarea obiceiurilor alimentare ale întregii familii (unde există bolnavi cu alergie alimentară)", a precizat aceasta, pentru RTV.NET.

Recomandările alergologului

Alergologul Diana Deleanu recomandă ca bolnavii să se prezinte la un medic specialist pentru a fi diagnosticaţi, în special atunci când au o suferinţă mai lungă de 7-10 zile şi care se repetă.

"Odată diagnosticaţi pot fi informaţi cum să reducă expunerea la alergenul la care sunt alergici. Dacă reducerea expunerii nu este suficientă, există mai multe clase de medicamente, care se pot da singure sau în asociere, în funcţie de severitatea îmbolnăvirii. Avem medicamente care se pot administra oral şi medicamente ce se pot administra la locul îmbolnăvirii (topice, locale: spray nazal, picături oculare etc)", spune medicul.

Există şi o metodă de reducere a alergiei, IMUNOTERAPIA SPECIFICĂ. Această metodă produce o toleranţă a organismului faţă de alergenul ce îmbolnăveşte. "Din păcate, această modalitate de tratament extrem de eficientă în alergii nu este compensată prin sistemul de asigurări de sănătate din România! Lipsa compensării face ca pacienţii alergici, care sunt de regulă tineri, să nu poată beneficia de tratamente eficiente din cauza unor costuri care nu sunt aşa de mari pentru sistemul sanitar", a explicat, pentru RTV.NET, alergologul.

"Alergiile sunt câştigate din naştere şi sunt prezente pe tot parcursul vieţii, cu forme de manifestare diferite, în funcţie de condiţiile exterioare. Pacienţii cu alergii trebuie să înveţe să trăiască cu boala, să o poată stăpâni (prin reducerea expunerii, prin medicaţie) şi să evite factori agresori suplimentari (de exemplu, fumatul atât activ, cât şi pasiv)", a adăugat Diana Deleanu.

În ceea ce priveşte pacienţii cu şoc anafilactic, aceştia "sunt instruiţi să poarte truse de urgenţă cu ei, tratament injectabil de administrat chiar de bolnav în cazul dezvoltării şocului, după un contact accidental (înţepătură de albină). Şi aici avem o problemă a sistemului de sănătate românesc. Tot din lipsa compensării a dispărut de pe piaţa din România medicamentul de autoadministrare salvator de viaţă (Adrenalina). Există un echivalent în România, dar acesta este ambalat în fiole care sunt foarte greu de manevrat de către un bolnav în şoc anafilactic. Şi din păcate avem cetăţeni care mor în fiecare an din cauza şocurilor anafilactice".

Sursa: rtv.net

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK