Depăşiţi total în tratarea arşilor

Medicii plasticieni spun că dotările din spitalele din Iaşi sunt în urmă cu cel puţin 30 de ani, iar tratamentul pacienţilor este minimal * unele voci spun că Iaşul e depăşit net de oraşe precum Piatra Neamţ sau Bacău

Iaşul nu ar putea face faţă unei tragedii de amploarea celei de la Bucureşti pentru că, din punct de vedere medical, îi lipsesc spaţiile, dotările şi specialiştii. „Nu există condiţii nici la nivelul anilor `80, nu avem minimul necesar pentru anii în care trăim şi nu avem nici cu ce trata pacienţii. Condiţiile de la Iaşi, în momentul de faţă, sunt mai rele decât în oraşe ca Piatra Neamţ sau Bacăul, acum 20 de ani”, a precizat dr. Dragoş Pieptu, fost rector interimar al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), medic chirurg plastician în cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO).

Acesta a subliniat că şi la nivel naţional situaţia este una dificilă şi că înainte de Revoluţie erau condiţii mai decente pentru tratarea arşilor, existând o reţea de centre de chirurgie plastică la nivel naţional, cu mai multe centre zonale, la Iaşi sau la Cluj. „Ţin minte că am primit atunci la Iaşi zece pacienţi arşi şi am reuşit să facem tot ce s-a putut pentru ei şi i-am salvat cu mai puţini bani şi mai puţine condiţii decât acum. Situaţia este de destul de gravă în materie de arsuri, pentru că nu s-au luat măsuri corecte în ultimii 30 de ani”, a adăugat dr. Dragoş Pieptu. Potrivit acestuia, salvarea celor cu arsuri de peste 50% din suprafaţa corporală rămâne în continuare transferul aerian la spitale din străinătate, în cel mult 24 de ore.

Banca de ţesuturi, o discuţie nesfârşită
Acesta a subliniat că problema nu ar putea fi rezolvată nici dacă ar exista banca de ţesuturi şi celule care urma să fie înfiinţată în Iaşi, la Spitalul „Sf. Spiridon”, şi care a rămas tot la stadiul de discuţii, încă din 2010. La începutul lunii septembrie, era aşteptată vizita celor de la Agenţia Naţională de Transplant (ANT), pentru a fi stabilite mai multe detalii privind amplasamentul şi organizarea acesteia, însă aceasta a fost amânată din nou. „Oricum, ca să ai o bancă de ţesuturi, trebuie să ai mai întâi ce pune în ea, să ai donatori de piele, rezerve recoltate. După ce se recoltează rinichii, plămânul sau cordul de la un pacient, trebuie recoltată şi pielea. Măcar înainte se putea ca familia, părinţii, fraţii, să poată să doneze piele. Este, într-adevăr, o soluţie rudimentară şi antică, dar nici asta nu se mai aplică”, a completat dr. Pieptu.

Medicul mai susţine că şi că dacă ar fi fost finalizată în termen, în decembrie 2014, Clinica de Chirurgie Plastică cu centru de arşi ar fi fost la nivelul celei de la Spitalul Floreasca din Bucureşti. Mădălina OLARIU

* * *
„Nu există condiţii nici la nivelul anilor `80”- dr. Dragoş Pieptu, medic chirurg plastician IRO