EXCLUSIV Medicii străini de care România nu are nevoie

În condiţiile în care spitalele româneşti se confruntă deja cu un exod masiv al medicilor în alte ţări, există medici străini care nu pot profesa * cauza ar fi legislaţia rigidă, care dă drept de practică doar cetăţenilor români sau ai unui stat UE * de acest obstacol s-a lovit inclusiv un medic egiptean stabilit de 20 de ani în Iaşi * anual, doar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi sunt şcoliţi peste 2.500 de studenţi străini, din aproximativ 70 de ţări * nici taxele plătite de aceştia nu sunt de neglijat, acestea ajungând la 5.000 de euro pe anul de şcolarizare şi 7.000 rezidenţiat / an, în afară de aproximativ alţi 10.000 euro cheltuieli de trai şi întreţinere)

Cetăţenii străini care vin să facă studiile de medicină în România şi vor să rămână să profeseze aici nu o pot face, din cauza legislaţiei în vigoare. În ciuda deficitului de medici reclamat de unităţile autohtone, aceştia sunt obligaţi să se întoarcă în ţara de origine, să aibă un contract de voluntariat pentru care să nu primească nicio remuneraţie sau să obţină cetăţenia română. Problema a fost sesizată în mai multe rânduri, cel mai recent, printr-o petiţie adresată Ministerului Sănătăţii de mai mulţi medici străini care s-au confruntat cu acest aspect sau care sunt nemulţumiţi de situaţie, mai ales că România se confruntă cu o plecare masivă a medicilor către ţările vestice.

Medic egiptean adoptat doar parţial de Iaşi
Printre semnatarii petiţiei se numără şi dr. Mahomed Daoud, medic specialist în obstetrică-ginecologie, doctor în ştiinţe medicale. Deşi locuieşte în Iaşi de peste 20 de ani, încă nu are ocazia sa fie angajat în unităţile medicale de stat. Acesta spune că, atât timp cât a fost student, rezident şi apoi doctorand, drepturile sale erau aceleaşi ca pentru orice medic român la muncă, dar mai puţin în ceea ce priveste plata, „medicii străini plătind studii, dar nefiind plătiţi în niciun fel” şi neavând voie să practice medicina in cabinete private. Paradoxal, de câţiva ani, de când a finalizat studiile, situaţia s-a schimbat radical, acesta nemaiavând voie să practice în spitale de stat. „Problema este că legislaţia nu este una destul de clară, ci este uşor interpretabilă. Cât făceam studii, cât eram medic rezident, puteam să fac operaţii, să asist la naşteri, însă de când le-am terminat, mi s-a tăiat cumva dreptul ăsta, fiind valabil doar dacă ai post. Acum mă gândesc să mă reînscriu la studii pentru a putea să operez din nou”, povesteşte dr. Mahomed Daoud.
Norocul său a fost faptul că, după 20 de ani petrecuţi în România, a reuşit să înveţe limba şi să obţină cetăţenia română, însă acest lucru s-a întâmplat abia în 2014, ceea ce măcar i-a oferit posibilitatea de a-şi deschide propriul cabinet medical individual. „La cabinet însă, fac lucrurile minore pentru un chirurg, ecografii, consultaţii şi mi-e frică de faptul că am să-mi pierd mâna la operaţii, cum s-ar zice. Uneori spun că aş prefera să fac şi gratis asta, numai să nu uit cum să o fac”, subliniază acesta. Medicul spune că există femei care vin la cabinet pentru a le fi urmărită sarcina, însă acestea spun că preferă să meargă de multe ori la un specialist care să le urmărească sarcina integral şi care să le asiste şi la naştere. „Iar ca să asişti la naşteri, trebuie sa fii angajat al unei maternităţi. În felul acesta, o femeie ar prefera să aleagă la oricine altcineva de acolo, pentru că e cineva din maternitate”, explică medicul Mahomed Daoud.

Curtat de suedezi
De aceea, dr. Daoud spune că încă mai trăieşte cu anumite regrete când vine vorba despre România, mai ales atunci când îşi aminteşte că majoritatea colegilor săi straini care au venit la studii în ţară, au preferat să se întoarcă în ţara natală, iar el a spus din start că nu va pleca până nu va reuşi să schimbe ceva. „Am prins acele vremuri când nu aveai voie să ieşi din perimetrul căminului sau nu vorbea nimeni cu tine pentru că erai străin. Însă, nu aş vrea să părăsesc România până nu aş fi sigur că am reuşit să schimb atitudinea faţă de cei străini, să fie priviţi cu aceiaşi ochi precum cei care s-au născut aici”, spune dr. Daoud. Cu o oarecare mândrie, acesta adaugă faptul că, dincolo de problemele întâlnite în domeniul profesional, prietenii români l-au integrat foarte bine, mai ales când l-au botezat Alex, după oraşul în care s-a născut, Alexandria. Tot din dorinţa de a-i feri şi pe alţii de mentalităţile despre străini, în 2006 a înfiinţat Centrul Cultural Oriental, un loc de întâlnire al celor care văd România ca pe un loc drag, unde discută despre cum ar putea să fie asimilaţi străinii ca într-o familie. „Am zis mereu: sunt îndrăgostit de Iaşi şi nu aş vrea să plec pentru că sunt obligat. Nu am făcut medicina doar pentru bani, am făcut-o în primul rând pentru ajutarea femeilor precum si protejarea nou-născuţilor, pentru salvarea lor şi pot spune că am câţiva zeci de copii care trăiesc datorită mie, după ce am convins mai multe mame să renunţe la ideea de avort şi să păstreze copilul. Însă, nu mai sunt sigur că voi rămâne aici, chiar dacă mi-am dorit asta foarte mult”, subliniază dr. Mohamed Daoud, arătând în acelaşi timp pe telefon că în urmă cu câteva zile a primit o oferă de muncă în Suedia, unde ar putea profesa pentru un salariu de 9.000 de euro, la care se adaugă alte bonusuri pentru orele de gardă din weekend-uri şi posibilitatea de a învăţa limba.

Problema poate fi rezolvată doar prin schimbarea legii
În Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, la articolul 370, este menţionat că „profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicină dacă este: cetăţean al statului român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă”. Astfel, din textul de lege menţionat reiese că excepţia care i-ar putea face pe medici să profeseze, ar fi obţinerea cetăţeniei sau căsătoria cu un cetăţean român. Răspunsul Ministerului Sănătăţii la petiţie a fost că problema este una valabilă în special pentru cetăţenii care nu fac parte din Uniunea Europeană. „Au drept de liberă practică pe durată nedeterminată în România în cazul în care sunt membri de familie ai unui cetăţean al unui stat membru UE, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau sunt beneficiari ai statutului de rezident permanent sau pe termen lung”, se arată în răspunsul oficial al ministerului. De asemenea, în cazul în care un medic nu întruneşte criteriile, acesta poate exercita profesia pe durată determinată de trei luni, cu o posibilitate de prelungire de până la şase luni.

Astfel, condiţiile restrictive pentru obţinerea dreptului de liberă practică în România pentru medicii din state care nu fac parte din UE, dar care au făcut studiile şi rezidenţiatul la noi în ţară pot fi schimbate doar printr-o reformulare şi îmbunătăţire a legislaţiei. „România este stat membru al UE, semnatară a Tratatului şi este ţinută să respecte obligaţiile asumate. Astfel, modificările propuse şi solicitate prin această petiţie ţin în primul rând de legislaţia europeană şi nu doar de cea naţională, care doar transpune normele adoptate la nivel european”, au arătat reprezentanţii Colegiului Medicilor din România. Până ce legea nu se modifică, problema medicilor străini nu poate fi rezolvată decât dacă aceştia reuşesc să-şi obţină cetăţenia. „Prin petiţie, noi am încercat pe cât posibil să obţine susţinere publică. Studenţii străini la medicină şi medicii rezidenţi au fost în mod special ţintiţi şi s-au mobilizat destul de repede”, a precizat unul dintre iniţiatorii petiţiei. În momentul de faţă, aceasta numără peste 100 de semnatari, lista fiind în continuare deschisă. Mădălina OLARIU

* * *
„Cât făceam studii, cât eram medic rezident, puteam să fac operaţii, să asist la naşteri, însă de când le-am terminat, mi s-a tăiat cumva dreptul ăsta” - dr. Mahomed Daoud, medic specialist în obstetrică-ginecologie

* * *
2.500
Acesta este numărul minim de studenţi străini înregistrat în ultimii ani la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, proveniţi din aproximativ 70 de ţări. În anul universitar 2013-2014 au fost înregistraţi 2.571 de studenţi străini, iar în 2014-2015 au fost 2.814 de studenţi. Aceştia trebuie să plătească anual o taxă de 5.000 de euro, ceea ce reprezintă venituri de aproximativ 14 milioane de euro.