Experienţele stresante reduc drastic durata de viaţă a creierului

Potrivit cercetătorilor, episoadele de stres maxim pot îmbătrâni prematur creierul uman * printre factorii nocivi, cercetătorii menţionează decesele, pierderea locului de muncă şi chiar schimbarea şcolii copilului

Experienţele de viaţă stresante pot îmbătrâni creierul cu câţiva ani, sugerează noi cercetări. Conform constatărilor unor experţi conduşi de o echipă de la şcoala de Medicină şi Sănătate Publică din cadrul Universităţii din Wisconsin (SUA), chiar şi un eveniment major stresant la începutul vieţii poate avea un impact asupra sănătăţii creierului ulterior. Studiul a fost prezentat la conferinţa internaţională a Asociaţiei Alzheimer organizată în perioada 16 - 20 iulie la Londra.
Echipa a analizat date pentru 1.320 de persoane care au raportat experienţe stresante în timpul vieţii şi au fost supuse unor teste în ceea ce priveşte gândirea şi memoria. Subiecţii au avut vârsta medie de 58 de ani şi studiul a inclus 1.232 de americani albi şi 82 de afroamericani. O serie de examene neuropsihologice a analizat mai multe aspecte, incluzând patru teste de memorie (memorie imediată, învăţare şi memorie verbală, învăţare şi memorie vizuală şi amintirea unei povestiri). Experienţe de viaţă stresante au inclus situaţii precum pierderea unui loc de muncă, moartea unui copil, divorţul sau creşterea cu un părinte care a abuzat de alcool sau droguri. Rezultatele au arătat că un număr mai mare de evenimente stresante au fost legate de o funcţie cognitivă mai săracă ulterior în viaţă.
De la schimbarea şcolii, la divorţ
În cazul afroamericanilor, echipa a constatat că aceştia au experimentat cu 60% mai multe evenimente stresante decât oamenii albi în timpul vieţii lor. Cercetătorii au spus că, la afroamericani, fiecare experienţă stresantă a fost echivalentă cu aproximativ patru ani de îmbătrânire cognitivă. „Evenimentele stresante pe care se concentrează cercetătorii au fost de o mare varietate: moartea unui părinte, abuzul, pierderea unui loc de muncă, pierderea unei case, sărăcia, traiul într-un cartier dezavantajat, divorţul...”, a declarat dr. Maria Carrillo, chief science officer (CSO) pentru Asociaţia Alzheimer. Ea a spus că până şi o schimbare a şcolii ar putea fi privită ca un eveniment de viaţă stresant pentru unii copii. „Ştim că stresul prelungit poate avea un impact asupra sănătăţii noastre, aşa că nu e de mirare că acest studiu arată că evenimente de viaţă stresante ne pot afecta şi memoria şi abilităţile de gândire mai târziu. Cu toate acestea, rămâne să se stabilească dacă aceste evenimente de viaţă stresante pot duce la un risc crescut de demenţă”, a declarat dr. Doug Brown, directorul de cercetare al Societăţii Alzheimer. „Studierea rolului stresului este complexă. Acesta este greu de separat de alte stări precum anxietatea şi depresia, care sunt, de asemenea, de aşteptat să contribuie la riscul de demenţă”, adaugă specialistul.
Alte cercetări au sugerat că există legături plauzibile între stres şi inflamaţia cronică, ceea ce poate accelera dezvoltarea demenţei. Dar experţii cred că un stil de viaţă sănătos şi o dietă sănătoasă poate ajuta la atenuarea acestui risc, chiar şi pentru acei oameni care trec prin evenimente stresante. Dan CONSTANTINESCU