Mii de copii trăiesc o dramă de nedescris
Dimensiune font:
Salariile mici din ţară, dar şi nesiguranţa zilei de mâine i-au silit pe mulţi ieşeni să aleagă străinătatea * cum nici acolo nu aveau siguranţa unui loc de muncă stabil şi a unei case, mulţi dintre ei au plecat fără familii, lăsându-şi copiii în grija rudelor * la Iaşi, peste 5.000 de copii cresc departe de părinţii lor şi, din câte se pare, statisticile ar fi şi mai sumbre dacă toţi şi-ar fi anunţat plecarea
Rămaşi de cele mai multe ori în grija rudelor sau a fraţilor mai mari, copiii care sunt victimele fenomenului migraţiei masive, cresc cu traume greu de depăşit. În ciuda faptului că nu se confruntă cu lipsurile materiale, aceştia spun că ar renunţa bucuroşi la bani, numai să fie alături de părinţi. Mihaela Coman are 19 ani şi trăieşte departe de părinţi de când avea 12 ani. Aceştia au plecat în Spania la muncă, iar ea şi fratele ei, mai mare cu trei ani, au rămas în grija bunicilor. „Tata a fost plecat primul şi apoi a luat-o şi pe mama, când eu aveam 12 ani. În primii doi ani au venit acasă des, dar tot simţeam lipsa şi plângeam când plecau, de parcă se sfârşea lumea. Apoi, cu timpul, vizetele s-au rărit şi au venit doar vara”, povesteşte Mihaela, cu amărăciune şi cu regretul că nimeni nu-i va da înapoi aceşti ani ai copilăriei pe care i-a petrecut departe de părinţi. Potrivit acesteia, multe momente importante au fost ratate de ai ei şi acest lucru i-a lăsat nişte urme. „Vorbim foarte des şi la telefon, şi pe internet, dar când ajungi la spital cu probleme de sănătate sau când realizezi ceva important şi ai nevoie de ei, e foarte aiurea şi nu te ajută apelul telefonic. Au fost şi momente în care plângeam de ciudă, când la serbări ai mei nu puteau veni, cum veneau la ceilalţi copii. Au fost multe momente pe care le-au ratat”, a mai adăugat, aceasta recunoscând că mai bine s-ar fi lipsit de bani, decât să trăiască departe de părinţi. „Din punct de vedere financiar nu ne-a lipsit nimic, dar afectiv le-am simţit mult lipsa. Aş fi renunţat la bani numai să fiu cu părinţii mei”, mai spune tânăra.
Ca Mihaela sunt mii de copii numai în judeţul Iaşi, iar în România numărul lor ajunge la zeci de mii. Potrivit unei statistici a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi, peste 5.000 de copii cresc departe de unul sau ambii părinţi în judeţul Iaşi. În realitate însă, situaţia este şi mai gravă de atât, şi o recunosc până şi autorităţile. „În aceste statistici sunt incluşi doar copiii ai căror părinţi au anunţat autorităţile că pleacă. În realitate, numărul este mult mai mare”, a declarat Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.
Ce spun specialiştii
Specialiştii spun că majoritatea copiilor care ajung în grija altor persoane cresc cu un sentiment de abandon. De asemenea, potrivit unui consilier şcolar, cele mai multe cazuri de copii care ajung la consiliere psihologică sunt cazurile copiilor cu părinţi plecaţi. „Aceşti copii au cea mai mare nevoie să discute cu cineva. Mulţi ajung în anturaje dubioase, nu-şi ascultă bunicii, fac probleme şi nici nu ştiu să-şi organizeze timpul activităţilor, interesul pentru şcoală fiind unul în scădere. Bineînţeles, sunt şi cazuri fericite”, a declarat psihologul Cătălin Cojocaru. De asemenea, unii copii pot ajunge să recurgă la gesturi extreme pentru a atrage atenţia părinţilor plecaţi. În plus, specialiştii menţionează că foarte mulţi copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare au un comportament deviant, încep să fumeze, să se drogheze, să fure, să renunţe la studii, să fugă de acasă, şi toate astea pentru a-şi aduce părinţii înapoi. „Părinţii se gândesc că pleacă pentru viitorul copiilor, pentru un viitor mai bun, dar fac mai rău. De regulă, copiii cu părinţi plecaţi, când cresc, au tulburări de comportament, fac tot felul de probleme, intră în anturaje diverse, absentează sau chiar abandonează şcoala. Mai mult de atât, unii copii ajung să fie depresivi din cauza faptului că nu are cine să-i asculte, să-i sfătuiască”, a explicat Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi.
Citeste si: Propunerile SF ale programului pentru sănătate
Părinţii trebuie să anunţe autorităţile când pleacă
Părinţii care pleacă să muncească în străinătate, indiferent dacă au contract sau nu, au obligativitatea de a anunţa autorităţile cu cine îşi lasă copilul. Ei sunt obligaţi să anunţe serviciul de asistenţă socială de care aparţin cu cel puţin 40 de zile înainte de plecare şi să desemneze o persoană care se va ocupa de copii. „Notificarea conţine în mod obligatoriu desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după caz. Confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanţa de tutelă. Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil”, se arată în Legea 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului. Legea mai prevede că serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor trebuie să asigure persoanelor desemnate consiliere şi informare cu privire la răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului pe o perioadă de şase luni. Roxana NĂSTASĂ
Nerespectarea, de către părinţi, a obligaţiei de a anunţa Serviciul Public de Asistenţă Socială cu privire la intenţia de a pleca la muncă în străinătate constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 de lei
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau