Noutăţile medicale care au marcat anul 2015

Încă din primele zile de la introducere, cardul de sănătate a creat probleme atât medicilor, cât şi beneficiarilor * la rândul său, tratamentul fără interferon al Hepatitei C, deşi cu şanse de vindecare de peste 90%, presupune parcurgerea unui drum anevoios pentru pacienţi

Anul 2015 a fost unul care a adus schimbări importante în sistemul sanitar românesc. Printre cele mai importante, care au avut o influenţă directă asupra medicilor şi pacienţilor, a fost introducerea obligativităţii cardului de sănătate şi a tratamentului fără interferon în cazul bolnavilor de hepatită C.
Deşi a cardul devenit obligatoriu de la 1 septembrie şi, implicit, singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale, în decursul anului au existat mai multe încercări de introducere a acestuia, care au fost amânate succesiv.

Cardul a putut fi ridicat începând 15 ianuarie, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi, la nivelul judeţului fiind repartizate 460.000 de documente. Încă din primele luni au ieşit însă la iveală disfuncţionalităţile sistemului, pornind de la pacienţii care nu şi-au primit cardul de sănătate, până la probleme în citire şi blocarea sistemului în mod repetat. De asemenea, au existat numeroase cazuri în care spitalele au fost în pericol să rămână fără servicii decontate, având în vedere că perioada în care serviciile se pot introduce offline este de doar 72 de ore. Cele mai des întâlnite cazuri care au dus la serviciile invalidate au fost cele în care pacientul figura în evidenţe că ar fi primit cardul, însă acesta nu îl avea asupra sa, acesta fiind cel mai probabil în curs de livrare, sau în care pacientul reprezenta în momentul internării o urgenţă, iar internarea nu a putut fi validată din cauza faptului că sistemul nu funcţiona.

În Iaşi, cele mai mari probleme cu funcţionarea cardului au fost înregistrate în rândul medicilor de familie, care au întâmpinat probleme în ceea ce priveşte validarea serviciilor. „Au trecut atâtea luni de când s-a introdus sistemul şi sunt aceleaşi probleme. Mai mult, în loc să se rezolve, se agravează tot mai mult”, a precizat dr. Lăcrămioara Daria, medic de familie în Tomeşti.

Un tratament anevoios
O altă noutate care a marcat anul 2015 a fost introducerea tratamentului fără interferon în cazul bolnavilor de hepatită C cu grad de fibroză maxim (f4). Iniţial, au existat anumite suspiciuni cu privire la acest tip de tratament, mai ales în ceea ce priveşte decontarea tratamentului de către CJAS. Deşi este un tratament cu şanse de vindecare de până la 98%, până la a ajunge să beneficieze de el, bolnavii trebuie să treacă prin mai multe etape, de la constituirea dosarului, până la tratamentul strict şi neîntrerupt timp de 12 săptămâni. „Deşi, iniţial, au existat anumite suspiciuni asupra acestui tratament, de la 1 octombrie a fost semnat acest contract cost – volum – rezultat, care presupune că statul român decontează doar tratamentul pentru cei care răspund la el. În cazul celor care urmează tratamentul, dar nu se observă rezultate, valoarea consumului de medicamente aferent pacienţilor va fi suportată de deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă”, a explicat ec. Robert Dâncă, directorul general al CJAS Iaşi.

De ce aşteptăm patru ore pentru o ambulanţă?

Până la finalul anului au fost depuse peste 350 de dosare la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), urmând să fie analizate şi aprobate. Acestea provin de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” şi de la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie (IGH), de la Spitalul „Sf. Spiridon”, unde erau oferite şi voucherele gratuite. Cei cu dosarele aprobate au început deja tratamentul, care durează 12 săptămâni, fiind monitorizaţi strict, deoarece dacă nu se respectă indicaţiile, acesta poate fi compromis. Spre exemplu, tratamentul trebuie administrat zilnic, la aceeaşi oră, în cursul mesei şi să nu se consume alte medicamente sau remedii naturiste fără aprobarea medicului curant. De asemenea, dacă într-o singură zi pacientul nu ia tratamentul, este compromisă definitiv reuşita tratamentului. „Fiind un tratament la început, abia acum vedem ce efecte adverse apar fie fizic, fie la analize, în mod practic, pentru că până acum le ştiam doar teoretic”, a completat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” Iaşi. Conform medicilor, tratamentul fără interferon are cele mai mari şanse de vindecare, de peste 90%, comparativ cu cel cu interferon, care are o eficienţă de 60% - 65%. Mădălina OLARIU

„Au trecut atâtea luni de când s-a introdus cardul de sănătate şi sunt aceleaşi probleme. Mai mult, în loc să se rezolve, se agravează tot mai mult” - medic de familie