Picătura de sânge care îţi poate schimba viaţa

Orice persoană poate afla dacă are o predispoziţie ereditară pentru cancer prin interpretarea unei simple analize de sânge * până acum, doar 100 de ieşeni au fost interesaţi, dintre care 50 au fost selectaţi pentru analize * analizele costă 3.000 de euro, însă, pentru primele 100 de persoane, acestea sunt gratuite

Iaşul are, de un an de zile, primul şi singurul Departament de Oncogenetică din ţară. Prin intermediul acestuia, sunt identificate posibilele cazuri de predispoziţie ereditară la cancer, prin analizarea unei probe de sânge. De la înfiinţare, departamentul care funcţionează în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iaşi a strâns aproximativ 100 de persoane interesate să afle dacă au o genă ereditară care ar putea duce la apariţia cancerului.

Dintre acestea, 50 au fost selectate pentru analize şi aşteaptă rezultatele care vor determina dacă sunt predispuse la cancer ovarian, de sân sau colorectal. Conform specialiştilor, restul de 50 nu au mai fost ocupate până în momentul actual, în ciuda campaniilor derulate. Procedura este una inovatoare, deoarece determinarea este realizată prin recoltarea unei probe de sânge, care urmează să fie analizată în laborator timp de aproximativ un an de zile. Tehnologia vine ca urmare a zece ani de activitate oncogenetică, realizată într-un cadru de cercetare la UMF.

O simplă analiză de sânge determină riscul de cancer
În cazul persoanelor interesate au fost alcătuite dosare familiale şi medicale, discutate în cadrul Grupului de Consultanţă Pluridisciplinară, care evaluează dacă se justifică această analiză. Grupul este alcătuit din 25 de specialişti din domeniul oncologiei, chirurgiei, epidemiologiei, geneticii, biochimiei sau alte domenii conexe, care au fost formaţi în domeniul oncogeneticii. Printre criteriile de selectare a dosarelor se numără istoricul familial, cel mai sugestiv criteriu. Dacă într-o familie există trei sau mai multe cazuri de cancer, dacă aceste cazuri apar la vârste timpurii ori dacă se întind pe mai multe generaţii, se presupune că poate exista o conexiune genetică. „În general, cazurile datorate factorului ereditar apar la vârste timpurii, faţă de populaţia generală. De exemplu, riscul real de a face cancer mamar la femei apare după 60 de ani, iar în condiţiile existenţei predispoziţiei ereditare apare încă de la 30 de ani, adică mult mai devreme. La fel şi în cancerul colorectal, care apare în general după 70 de ani, dar în condiţii ereditare apare chiar până la 50 de ani”, a precizat dr. Lucian Negură, specialist în biologie moleculară de la Departamentul de Oncogenetică.

Având în vedere că încă nu există un program naţional care să fie decontat de Casa de Asigurări de Sănătate, analizele ajung să coste şi 3.000 de euro pentru o persoană. Însă, există şansa ca primii 100 de pacienţi să beneficieze de analize gratuite, obţinute prin intermediul finanţării de la Fundaţia „Grigore T. Popa”. Astfel, din dosarele depuse şi analizate, s-a format un lot pilot de pacienţi, existând în momentul de faţă 50 de probe în analiză, ale căror rezultate urmează să fie definitivate la sfârşitul anului. „Primul lot pe care l-am dorit era de 100 de pacienţi, adică 100 de familii. Însă, am reuşit să strângem doar 50, chiar dacă am informat toţi medicii să redirecţioneze către noi cazurile cu istoric familial. Avem la ora actuală în analiză 35 de posibile cazuri de cancer ovarian şi de sân ereditar şi 15 cazuri de cancer colorectal”, a adăugat acesta.

Pacientul poartă responsabilitatea întregii familii
Conform specialiştilor, pacientul vine fie trimis de medicul care a identificat o situaţie în familie, fie singur, după ce a identificat o posibilă predispoziţie pe care astfel o poate verifica. „O persoană sănătoasă se poate adresa spontan Departamentului de Oncogenetică dacă a observat că în familia sa există mamă, bunică, soră sau unchi care au suferit de această boală şi vrea să afle dacă ea însăşi prezintă un astfel de risc. Înainte de a se adresa Departamentului, persoana sau pacientul ar trebui să colecteze toate datele din familie, să îşi face un fel de mini-anchetă a familiei, inclusiv despre rude îndepărtate, poate din alte judeţe sau din alte ţări”, explică dr. Lucian Negură.

Şanse de vindecare
O foarte mare responsabilitate este asociată interpretării rezultatelor, aceasta fiind cea mai laborioasă etapă, care poate fi uşor supusă erorilor. „Pentru pacienţi şi pentru familii, consecinţele unui rezultat sunt uriaşe, nu ne putem juca cu asemenea informaţii. Nu este uşor pentru cineva să afle că are un risc de 90% să facă cancer pe parcursul vieţii. De aceea, este nevoie de un psiholog în echipă. Pacienţii trebuie să înţeleagă că un astfel de rezultat nu reprezintă o sabie deasupra capului. Medicina actuală oferă soluţii, legate de supraveghere intensivă, detecţie timpurie, prevenţie sau profilaxie”, a precizat dr. Lucian Negură.

De aceea, medicii specialişti spun că, prin intermediul oncogeneticii, în ţările în care este pusă în aplicare, a scăzut mortalitatea din cauza cancerului, dar şi cheltuielile oncologice pentru tratarea bolnavilor. „Dacă nu schimbăm nimic, peste 20 de ani, sistemul de sănătate din România va fi sufocat, nu vor mai exista bani pentru acoperirea atâtor cazuri. Majoritatea cancerelor de sân sau de colon, descoperite în stadiu incipient, sunt vindecabile. Implementând oncogenetica aducem beneficii nu numai pacienţilor şi familiilor, ci întregului sistem de sănătate din ţara noastră”, a completat dr. Lucian Negură. Mădălina OLARIU

* * *
„Primul lot pe care l-am dorit era de 100 de pacienţi, adică 100 de familii pentru că judecăm la nivel de familii. Avem 35 de posibile cazuri de cancer ovarian şi de sân ereditar şi 15 cazuri de cancer colorectal” - dr. Lucian Negură, specialist în biologie moleculară de la Departamentul de Oncogenetică.

* * *
Dosarele pacienţilor sunt selectate de 25 de specialişti în domeniul oncologiei, din Grupul de Consultanţă Pluridisciplinară