La adult, suportul vital de baza poate fi realizat si de persoane fara pregatire de specialitate • Salvatorul este persoana care asigura suportul vital de baza si care are ca obiectiv eliminarea sau minimalizarea riscului la care este supus impreuna cu victima, in momentul acordarii primului ajutor •Trebuie sa se evite resuscitarea unei persoane cu starea de constienta pastrata 

Obiectivele resuscitarii cardio-respiratorii sunt: recunoasterea stopului cardio-respirator si apel la ajutor calificat si inceperea precoce a manevrelor de suport vital de baza. La adult, suportul vital de baza poate fi realizat si de persoane fara pregatire de specialitate. Indiferent de locul producerii stopului cardio-respirator si acordarii primului ajutor, trebuie respectat un algoritm. In primul rand, se asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din jur.

Salvatorul este persoana care asigura suportul vital de baza si care are ca obiectiv eliminarea sau minimalizarea riscului la care este supus impreuna cu victima, in momentul acordarii primului ajutor. 
Exista riscuri pentru salvator la manevrarea pacientului (in principal, risc biologic) si riscuri legate de mediul unde se acorda primul ajutor, precum riscurile legate de trafic, constructii instabile, electricitate, gaz, apa, de prezenta toxicelor (acid cianhidric, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, etc) si a substantelor corozive.

In momentul resuscitarii se impun masuri de protectie pentru evitarea transmiterii pe diverse cai a agentilor patogeni (HIV, virusul hepatitic B, virusul hepatitic C, bacilul tuberculozei, etc) si a substantelor toxice (de exemplu, pacient intoxicat cu insecticide organo-fosforate). Aceste masuri depind de locul desfasurarii actiunii si de dotarea cu echipament individual de protectie (halat, manusi, ochelari). In al doilea rand, se evalueaza starea de constienta a victimei, evaluare realizata verbal si prin stimulare tactila. 

Eliberarea cailor aeriene

Trebuie sa se evite resuscitarea unei persoane cu starea de constienta pastrata. In aceste conditii, victima se lasa in pozitia gasita, cu conditia sa fie in siguranta si se reevalueaza periodic. Daca este necesar se solicita ajutor, fie prin desemnarea unei persoane sau chiar personal daca salvatorul este singur. Atunci cand victima nu reactioneaza se striga dupa ajutor, iar victima se aseaza in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene cu evaluarea respiratiei. Eliberarea cailor aeriene se realizeaza prin hiperextensia capului si ridicarea mandibulei. Hiperextensia capului se imprima prin presiune ferma pe fruntea victimei cu degetele III, IV, V de la mana stanga, policele si indexul fiind folosite ulterior pentru pensarea narilor in momentul realizarii respiratiei artificiale. Indexul si mediusul mainii drepte realizeaza ridicarea mandibulei prin plasarea lor pe mandibula.

Eliberarea cailor aeriene se realizeaza prin hiperextensia capului si ridicarea mandibulei. Daca exista suspiciunea de traumatism al coloanei cervicale se realizeaza subluxatia mandibulei, fara hiperextensia capului. Evaluarea respiratiei: Priveste - Asculta - Simte. Mentinand caile aeriene deschise, salvatorul incearca sa stabileasca in maxim 10 secunde daca victima respira normal. Atunci cand victima respira normal se aseaza in pozitia laterala de siguranta si salvatorul trimite dupa ajutor. Daca victima nu respira normal se apeleaza serviciul 112, iar salvatorul executa compresii toracice, respiratie artificiala, resuscitare care se continua pana la sosirea personalului calificat.

Compresiile toracice se efectueaza cu ambele maini plasate in centrul toracelui. Podul palmei celeilalte maini se plaseaza peste mana care se afla pe torace si se intrepatrund degetele mainilor evitandu-se astfel compresia coastelor. Sternul se comprima aproximativ 4-5 cm, salvatorul fiind plasat vertical deasupra victimei si cu coatele intinse. Frecventa compresiilor este de 100 /min. Dupa fiecare compresie toracele trebuie sa revina la normal fara a pierde contactul mainilor cu sternul. Compresiile si decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale de timp. Daca se efectueaza respiratie artificiala se aseaza etans buzele pe gura victimei, se sufla constant pana la expansionarea toracelui , iar a 2-a respiratie se efectueaza dupa revenirea toracelui la normal.

Respiratia artificiala

Dupa 30 compresii toracice se efectueaza doua ventilatii, dupa redeschiderea cailor aeriene. Etape: se penseaza nasul victimei, se tine barbia ridicata, se inspira adanc, se aplica etans buzele pe cele ale victimei, se expira in gura victimei o secunda, se verifica expansiunea toracelui, se mentine barbia ridicata si se verifica revenirea toracelui.
Daca resuscitarea gura la gura este dificila sau gura este lezata se face resuscitare gura la nas. Resuscitarea se intrerupe daca pacientul prezinta respiratii normale.