Nou-născutul: primele 28 de zile din viaţă

De-a lungul vieţii, în organism au loc diferite procese, ce determină ca fiziologia omului să fie diferită de la o perioadă la alta a vieţii. Prin alte cuvinte, în fiecare etapă a vieţii organismul nostru funcţionează diferit, deşi, în principiu, toate organele îşi păstrează aceleaşi funcţii.

Se poate spune că perioada de nou-născut este aceea în care intervin cele mai multe schimbări deoarece acum are loc trecerea de la viaţa intrauterină la aceea extrauterină. Perioada de nou-născut este cuprinsă între ziua 1 şi ziua a 28-a a apariţiei pe lume. În cele ce urmează vom descrie succint particularităţile funcţionale ale nou-născutului.

Nou-născutul are posibilităţi funcţionale limitate, iar solicitările mari ce intervin după naştere (intrarea în funcţie a diverselor sisteme ce erau până atunci parţial funcţionale sau nefuncţionale) determină scăderea în greutate a acestuia. Din greutatea iniţială scade aproximativ 5-10%, însă acest lucru este perfect normal. După trecerea unei perioade de aproximativ 7-8 zile, nou-născutul ajunge la greutatea iniţială. De acum încolo, urmează un ritm de creştere accelerat, atât în greutate, cât şi în lungime.

Nou-născutul care este la termen, cel ce s-a născut după 290 de zile (42 de săptămâni), are o greutate cuprinsă între 2800 şi 4500 g, cu o lungime de 48-54 cm. Masa musculară a nou-născutului reprezintă aproximativ 22% din greutatea corporală..

La naştere, pielea, care are pH neutru, este acoperită de vernix caseosa, un înveliş cremos de culoare alb-gălbuie. Vernix caseosa este secretată de glandele sebacee şi are rol emolient şi protector pentru nou-născut. Prin urmare, observăm că glandele sebacee sunt foarte bine dezvoltate. Suprafaţa cutanată este de aproximativ 0,179 m².

În primele 60 de minute de la apariţia pe lume, respiraţia este neregulată, iar nou-născutul trebuie să elimine resturile de lichid ce le avea în plămânul fetal; de aceea se aud zgomote la inspiraţie şi expiraţie. După acest interval, sistemul respirator se stabilizează la o frecvenţă de 30-50 respiraţii pe minut.

Deoarece posibilităţile de digestie sunt limitate din cauza lipsei unor enzime, alimentaţia este exclusiv lactată. La nou-născut tractul digestiv este steril, însă popularea microbiană este favorizată de aciditatea gastrică redusă şi de deficitul sărurilor biliare. Numărul micţiunilor pe zi este de 5-6 ori, cu o cantitate de 4-6 ml/kg la fiecare micţiune.

La nou-născut frecvenţa cardiacă este de 140-160 contracţii pe minut, deci aproape dublu faţă de un adult. Volumul sanguin este de 95 ml/kg la nou-născutul la termen. Numărul leucocitelor, trombocitelor şi eritrocitelor sunt crescute la naştere, însă scade în zilele următoare, apropiindu-se de valorile normale. Hemostaza este deficitară la naştere.

La nou-născut perioada de veghe este mai scurtă decât perioada de somn. În plus, perioada de veghe este greu de delimitat, întrucât nou-născutul ţine pleoapele închise chiar şi atunci când este treaz. Trezirea este legată de senzaţia de foame.

Nou-născutul vede, reacţionează la lumină, dar nu posedă vedere cromatică (nu distinge culorile). Retina lui nu este complet dezvoltată, iar mişcările ochilor sunt necoordonate (ca cele în strabism). Cât despre auz, acesta este prezent încă de la naştere. Acest lucru se poate demonstra prin faptul că nou-născutul clipeşte atunci când se aude un zgomot puternic. Şi sensibilităţile gustativă, olfactivă şi tactilă sunt prezente de la naştere.

Centrii termoreglării nu sunt complet dezvoltaţi, de aceea nou-născutului trebuie să i se ofere confort termic ambiant.

Aceasta este o prezentare succintă a fiziologiei nou-născutului. Cu trecerea timpului, micul organism îşi va însuşi toate funcţiile cu care este înzestrat.

 

Sursa:scientia.ro