Omul care a prezis Marele Război: ''Toată lumea va fi implicată în războiul următor''

Puţine persoane au prevăzut ororile Primului Război Mondial. În 1901, bancherul Jan Bloch şi-a expus viziunea despre unitatea militară a Marii Britanii.
 

 Conform Descoperă, cu 30 de ani înainte de începerea Primului Război Mondial, unitatea militară britanică a fost avertizată că operaţiunile de ofensivă într-un conflict major european nu ar avea succes, o astfel de confruntare s-ar fi terminat când una dintre părţi va fi epuizată. Predicţia a fost trimisă către Royal United Service Institution, un forum de discuţii din Whitehall, fondat în 1831 de Ducele de Wellington.

Avertizările au venit din partea lui Jan Bloch sau Jean de Bloch, după cum a fost numit mai târziu. Bloch era un bancher născut în Radom, Polonia, în 1836, având o poziţie influentă în imperiul rusesc. Era o figură importantă a sistemului feroviar rusesc, fiind interesat de politicile externe. Acesta dorea să înlocuiască războiul cu arbitrajul, o formă organizată de tratare a disputelor, acesta organizând o conferinţă pentru pace în 1899 la Haga, pentru a-şi explica ideile.

Prima dată şi-a expus teoriile în şase volume publicate la Paris în 1898, numite ''The War of the Future in its Technical, Economic and Political Relations''. Acesta a afirmat că puterea defensivă în războaiele moderne este atât de mare încât ar fi imposibil ca marile războaie să fie câştigate, în special conflictele europene.

Bloch a concluzionat că guvernele nu ar trebui să se implice în război, deoarece ele şi societatea lor vor fi distruse. Şi-a inclus munca într-un singur volum, publicat în Anglia în 1899 sub titulatura ''War Now Impossible?''. Ideile lui Bloch au fost răspândite în Marea Britanie de jurnalistul W.T. Stead, care simpatiza cu ideea de arbitraj internaţional. Pentru a face cunoscute ideile lui Bloch, Stead a realizat cu acesta un interviu lung care a constituit prefaţa ediţiei cărţii sale din limba engleză.

Bloch a afirmat că ideile lui nu se referă la războaiele coloniale, referindu-se la războaiele din Europa.

"Este despre lunga dispută dintre Franţa şi Germania pentru provinciile pierdute, Alsacia şi Lorena''.

Argumentele sale se bazau pe incapabilitatea soldaţilor de a ajunge la inamici din cauza faptului că prima linie era mortală. În primul rând, acesta a vorbit despre numărul crescut de puşti.

"Posibilitatea de tragere a jumătate de duzină de gloanţe fără oprire a transformat războiul modern''.

În acel moment nu conştientiza cât de mortale urmau să devenă armele. Printre artilerii se numărau obuzele care puteau omorî pe oricine, pe o rază de 200 de metri.

"Toată lumea va fi implicată în războiul următor. Va fi un mare război al bastioanelor. Sabia va fi la fel de indispensabilă pentru soldaţi precum puşca. Primul lucru pe care un om ar trebui să-l facă, dacă ţine la viaţa lui, va fi să sape o groapă. Războiul, în loc să fie o confruntare corp la corp în care combatanţii îşi măsoară puterea fizică, va fi o confruntare în care niciuna dintre armate nu va ajunge la cealaltă, ameninţându-se una pe cealaltă fără să ajungă la un atac direct. Acest război va deveni imposibil!"

Era de după moartea reginei Victoria

Ideile lui Bloch au fost expuse într-o audienţă militară la Royal United Service Institution în 1901. Lucrarea sa era atât de lungă încât au avut nevoie de trei şedinţe pentru întrebări şi replici.

O eră s-a încheiat când regina Victoria a murit în luna ianuarie a aceluiaşi an. Tehnologia militară a început să se dezvolte rapid, iar Germania deja îşi făcea planuri de război împotriva Franţei şi Rusiei. Izolarea Marii Britanii a ajuns la final după ce a încheiat un tratat cu Japonia şi o înţelegere militară cu Franţa, care va determina de ce parte intra Marea Britanie în război. Mult mai imediată a fost experienţa războiului sud African, care a început în 1899, în cadrul căruia burii au fost reduşi la o forţă de guerilă. Printre simpatizanţii ideilor lui Bloch se numărau veterani de război buri.

Bloch a fost în contrast cu atacul de la Paardeberg, în cadrul căruia burii au fost înconjuraţi după ce au suportat un asalt direct al infanteriei în bătălia pentru dealul Spion Kop, însă britanicii au fost învinşi în încercarea lor de eliberare a Ladysmith.

Rezultatul a fost că burii au pierdut doar 179 de oameni la Paardeberg, în timp ce 1.500 de britanici au murit la Spion Kop.

În timpul sesiunii de întrebări a fost clar că nu toţi participanţii au fost simpatizanţii ideilor lui Bloch. Colonelul C.M.H. Downing, de la Royal Artillery, şi-a arătat încrederea pentru armament.

"Consider că artileria în cadrul atacului are acelaşi rol în sprijinirea unui atac al infanteriei, singura metodă prin care poţi face asta este prin oprirea focurilor inamicilor fără prea multe pierderi omeneşti''.

Generalul C.E. Weber l-a acuzat pe Bloch de pacifism.

Însă Bloch nu a prezis dezvoltarea focului indirect lansat de artileria grea, una dintre caracteristicile Primului Război Mondial. Într-o relatare, Chris Bellamy a concluzionat că unităţile militare nu au reuşit să rezolve problema a ceea ce Bloch numea "ororile atacului frontal''.

Strategul britanic J.F.C. Fuller l-a lăudat pe Bloch: "Descrierea sa despre bătăliile moderne este exactă şi a fost demonstrată 17 ani mai târziu''.

Mult mai recent istoricul Correlli Barnett a notat: "Aproape toţi gânditorii au fost de acord că războiul va fi scurt. Doar un bancher polonez numit Jean de Bloch a prezis un război lung de uzură, purtat de armate blocate în tranşee''.

rtv.net