Robotul explorator marţian Curiosity caută urme de viaţă la baza muntelui Muntelui Sharp

Robotul explorator Curiosity, trimis de NASA pe Marte, a ajuns la baza muntelui unde experţii cred că se pot găsi indicii despre posibilitatea ca, în trecut, pe planeta roşie să fi fost posibilă viaţa la nivel microbian, iar roverul va trebui să caute aceste urme.

Curiosity, cântărind o tonă, a ajuns pe Marte în august 2012, prima regiune explorată fiind un bazin format la suprafaţa planetei în urma unui impact, acum multe milioane de ani, numit craterul Gale. Robotul a descoperit în scurt timp că, din punct de vedere chimic şi geologic, craterul este propice dezvoltării speciilor de microbi ce se hrănesc cu roci şi care trăiesc în mod obişnuit pe Terra.

Scopul principal al misiunii lui Curiosity a fost atins, iar oamenii de ştiinţă i-au dat acum sarcina identificării unor regiuni nişă din punct de vedere al mediului, care nu numai că ar fi putut susţine viaţa, dar ar fi putut să fi şi păstrat semne ale existenţei ei, o misiune dificilă ţinând cont că procesele chimice de formare a rocilor tind să distrugă carbonul organic.

Experţii cred că şansele cele mai mari de a avea succes în această misiune sunt de a cerceta rocile din regiunea Muntelui Sharp, un vârf muntos de 5.000 de metri, care se ridică în mijlocul craterului Gale.

Curiosity a trebuit să călătorească 18 luni pentru a ajunge la baza muntelui, dar oamenii de ştiinţă au anunţat, joi, că a ajuns mai devreme, graţie unei decizii norocoase de a urma un alt drum, care a purtat robotul printr-o zonă mult mai uşor de traversat, având în vedere defecţiunile roţilor sale.

Peste două săptămâni, Curiosity va ajunge la o formaţiune stâncoasă numită Pahrump Hills, unde va începe să foreze pentru a preleva primele mostre din Muntele Sharp, potrivit geologului John Grotzinger, de la California Institute of Technology.

Echipa care lucrează cu Curiosity intenţiona să treacă graniţa dintre câmpiile bolovănoase şi pline depresiuni din craterul Gale şi regiunea mai lină a Muntelui Sharp, într-o zonă numită Murray Buttes.

"În mod ciudat, din cauza problemelor cu roţile lui Curiosity, robotul a ajuns pe un drum situat mai la sud, pentru a proteja roţile, iar, când am ajuns la destinaţie, ne-am dat seama că a fost o decizie mult mai bună decât dacă am fi mers spre Murray Buttes", a spus Grotzinger.

Decizia de a începe rapid forarea ar trebui să fie pe placul unei comisii a NASA, care a criticat la începutul acestei luni echipa ce lucrează cu Curiosity pentru schimbarea din scurt a scopurilor ştiinţifice ale misiunii de pe Marte.

realitatea.net