Mihaela Rădulescu, mândră de silicoanele ei. "Ce pot face doi sâni frumoşi în mâinile bărbatului...."

Mihaela Rădulescu (46 de ani) a dorit să le închidă gura celor care pun la zid femeile care au decis să apeleze la implanturile mamare din diferite motive, fie ele estetice sau medicale.
 

 Mihaela Rădulescu este deţinătoarea unor implanturi mamare de ceva ani şi acest lucru nu a împiedicat-o să fie o femeie normală, scrie click.ro. Acele acţiuni pe care o femeie fără această intervenţie chirurgicală le-ar putea face, inclusiv alăptatul, pot fi făcute şi de o persoană cu silicoane, dacă acestea sunt puse corect. Vedeta a vorbit despre cum ar trebui femeile să privească această intervenţie, pe pagina sa de Facebook, unde le învaţă pe doamne şi unele trucuri pe care ţi le permiţi atunci când sânii tăi rămân fermi pe măsură ce anii trec.

"Îmi vine să dezbat o treabă de a cărei trenă m-am plictisit – silicoanele. Adică sânii puși. Falsi. Căci asta e eticheta pe care ți-o pun pe viață, toți și, mai ales, toate cele care au rămas blocate... în nedumerirea lor. În timp ce te taxează că ai silicoane, uită că au cele mai oribile culori de păr, toate false, de până și ele au uitat originalul cu care s-au născut. Ori au unghii false sau doar date cu ojă, la fel de false, căci, deh, ne-am născut nevopsite. Și le-aș propune să nu se mai radă, nici să se epileze, pe nicăieri, ca să fie... naturale. Și nici să nu-și mai taie unghiile sau să-și pună la loc vreun dinte lipsă, pentru că e fals!

Să lăsăm totul așa cum a vrut natura, zic, dacă tot ne zgârie pe creier... doar silicoanele (care nici măcar nu mai sunt silicoane, ci implanturi cu ser fiziologic, dar e prea mult să le dai și explicații). Să nu mai mergem după mâncare cu cardul, ci cu ghioaga sau arcul, ca să fim naturali. Și să nu mai vânăm reducerile sau promoțiile, ci animalele de prin împrejurimi, ca să fim naturali. Cumva, doar sânii puși, cu milioanele pe toată planeta, apar primii în comentarii, de parcă ar anunța vreo boală incurabilă, vreo catastrofă nucleară.

Ei bine, pentru cei care n-au avut norocul să pună mâna pe vreun sân corect implantat, îi anunț că e la fel de plăcut, de moale, de natural și că nu e acolo decât ca să corecteze o mărime prea mică, alteori un sân prea lăsat sau chiar un sân lipsă, după vreun cancer. Sigur că sunt și sâni prost puși, care par amigdale, sau sâni exagerat de mari, care strică toate proporțiile, dar sânii frumoși n-ar trebui să fie un subiect de indignare. Căci, ar trebui să nu vă mai pensați nici sprâncenele, să nu vă mai dați cu nici o cremă pe față sau pe corp, ci să fiți consecvente cu «naturalul» pe care-l clamați, altfel sunteți... pe lângă subiect. Adică bateți câmpii.

De ce mi-am pus implanturi? Pentru că... am putut. Ceea ce vă doresc și vouă, dar, mai ales, pentru că am avut întotdeauna un complex legat de sânii mei, frumoși, dar un pic prea mici față de umerii lați și alura mea sportivă. E o alegere personală, pe care mi-am asumat-o dintotdeauna și pentru care-i mulțumesc mereu doctorului Stan, un maestru al chirurgiei estetice, care a pus niște mii de sâni prin țara asta, de la vedete, la persoane necunoscute.

Și uite așa, închei povestea cu un sfat – dacă simțiți că un anume tip de corecție estetică vă va schimba viața, nu vă uitați în gura celor care cred că ai omorât pe cineva doar pentru că ai niște implanturi sau ți-ai lipit urechile clăpăuge de cap. E viața voastră, e trupul vostru, e liniștea voastră în ecuație. Nu bârfa ieftină și gura slobodă a lumii. Și dacă tot am evoluat de la ghioagă și peșteră la... poșetă și canapea cu laptop în brațe, eu zic să ne gândim evoluția personală și prin prisma evoluției științei, a medicinei, a tehnologiei. Că și de-aia aveți telefoane cu touch screen și nu mai băgați degetul în roata telefoanelor cu receptor și fir... sau, dacă vreți să dați un exemplu personal și să luptați împotriva nenorocitelor cu sâni «falși», păi, asumați-vă rolul până la capăt și veniți la vară la Mamaia cu ghiveciul la vedere pe lângă slip, cu niște codițe la subsiori și fără machiaj, fără pantofi, fără haine, doar cu o piele de animal, vânat personal sau de către soțul din dotare. Că atunci, înțeleg.

Până atunci, dați-mi voie să fiu mândră și de decolteul meu și de ce pot face doi sâni frumoși în mâinile bărbatului care-i iubește exact așa cum sunt, ba chiar și de plăcerea cu care mi-am alăptat luni de zile pruncul cu fix acei sâni perfecți.

Doamnelor, domnilor, despre sâni, de orice formă și mărime, numai de bine, câtă vreme sunteți fericite/fericiți cu cei pe care-i aveți pe piept... sau la îndemână. Toată admirația pentru femeile care au avut dintotdeauna sâni atrăgători și tot respectul și pentru cele care trăiesc fericite cu ce au, fără complexe și fără dorințe de schimbare. Dar, într-o lume în care ni se suflă atâta în ceafă să fim toleranți și să evoluăm, de ce naiba vă deranjează niște sâni care sunt la fel de ... naturali ca un implant dentar, ca o plombă sau ca un aparat auditiv? De pus pe gând..., că nu rămân cicatrici".

rtv.net