Oamenii de știință s-au sucit și spun că... trăim greșit. Infirmă multe din lucrurile pe care le luam de bune până acum

Biblia bunelor obiceiuri e rescrisă de cercetători cu fiecare nou studiu. În ultima vreme, am aflat că greşim trezindu-ne dimineaţa, că lucrul la computer... prosteşte şi că o maladie pe care o credeam ereditară se poate lua, banal, de la dentist.

Ceasul biologic «sună» abia la 10.00-11.00

Prin tradiţie ştim că intervalul orar 9.00-11.00 este cel în care creierul nostru funcţionează la parametri optimi, capacitatea de concentrare şi creativitatea fiind pe culmi. O idee susţinută (până acum) ştiinţific de faptul că nivelul de cortizol (hormonul stresului) este moderat în prima parte a zilei.
Cercetătorii Universităţii Oxford contrazic însă “tradiţia”. Conform unui studiu întreprins de neurologi de top, creierul nu funcţionează bine dimineaţa. “Forţarea personalului să înceapă să lucreze înainte de ora 10.00 este echivalentă cu tortura, starea de spirit şi performanţa angajaţilor sunt afectate, iar sănătatea lor mintală este puse în pericol”, subliniază cercetătorii celebrei universităţi britanice.

Cursurile ar trebui să înceapă mai târziu

Dr. Paul Kelley, profesor la Oxford, a declarat că întreaga activitate umană, indiferent de vârstă, ar trebui adaptată la ritmul natural al corpului (ceasul biologic). Studiul ritmului circadian (ciclul biologic bazat pe prezenţa şi absenţa luminii, în intervalul de 24 de ore) a arătat că elevii de 10 ani nu ar trebui să înceapă cursurile înaintea orei 10.00, iar studenţii ar trebui să intre în aule abia la ora 11.00. Dr. Kelley îşi susţine afirmaţiile şi prin observaţiile făcute în anii în care a fost profesor în învăţământul gimnazial, la Monkseaton Middle School: după ce ora 8.30 de începere a cursurilor a fost înlocuită cu ora 10.00, media notelor obţinute de elevi a crescut cu circa 19%. Şi Gari Clifford, expert în probleme ale somnului la Universitatea Emory din SUA, aduce dovezi că studenţii care încep cursurile la ora 7.30 au rezultate mai slabe decât cei care încep la 8.30, pentru că “se luptă cu ritmul circadian”. Oamenii de ştiinţă au atras atenţia că nu doar performanţele la muncă sau la învăţătură ne sunt afectate de trezitul devreme, ci şi sănătatea. “Avem o societate privată de somn. Iar acest lucru este extrem de dăunător, fiindcă afectează întregul organism, fizic şi emoţional”, susţin ei.

Alzheimer se poate lua şi de la dentist?!

Ce ştiam până acum? Că maladia Alzheimer se transmite ereditar şi că debutează, de obicei, la bătrâneţe. Această teorie a moştenirii genetice a fost însă pusă sub semnul întrebării recent, odată cu apariţia unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Laboratorul de Biologie Moleculară din cadrul Universităţii Cambridge. Oamenii de ştiinţă susţin, nici mai mult, nici mai puţin, că temuta maladie neurodegenerativă s-ar transmite ca o boală infecţioasă, prin intermediul unei proteine umane numite “tau”, tipică maladiei! Cercetătorii au ajuns la această concluzie întâmplător, după ce au studiat creierele unor persoane decedate şi au descoperit că oamenii se îmbolnăviseră de Alzheimer cel mai probabil din cauza unor proceduri medicale greşite. Veştile, aşadar, nu sunt deloc bune: temuta maladie poate fi transmisă inclusiv prin transfuzii de sânge ori în timpul lucrărilor dentare. Autorii studiului au încercat să mai atenueze şocul pe care l-au produs cu aceste afirmaţii, susţinând că rezultatele pe care le-au raportat trebuie interpretate cu precauţie şi că va dura mult timp până vor ajunge la o concluzie clară.

Asta-i bună: ar trebui să lucrăm doar 3 zile pe săptămână!
Magnatul mexican Carlos Slim, numărul doi mondial în topul averii deţinute, a şocat recent afirmând că angajaţii ar trebui să lucreze doar trei zile pe săptămână. Fără a dezvălui dacă se bazează pe vreun studiu ori pe observaţiile personale asupra angajaţilor, Slim a declarat că astfel oamenii ar câştiga timp pentru relaxare şi ar avea o calitate a vieţii mult mai bună, iar angajatorii ar avea profituri şi mai mari, pentru că lucrătorii odihniţi şi motivaţi ar fi mult mai productivi. În plus, odată cu speranţa de viaţă, ar creşte şi vârsta ieşirii la pensie, urcând de la 65 de ani până la 70-75 de ani.

Computerul în exces prosteşte copiii

Contrar convingerilor noastre, calculatoarele din şcoli nu au îmbunătăţit rezultatele elevilor, ba chiar au dăunat în unele cazuri. O spune un studiu desfăşurat la nivel global de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Conform acestei cercetări, utilizarea exagerată a tehnologiilor informaţionale de către elevi le afectează acestora capacitatea de însuşire a cunoştinţelor, pentru că nu cantitatea informaţiei este cea care contează, până la urmă, ci calitatea. Cei mai mulţi copii nu au capacitatea de a-şi organiza lectura şi de a evalua importanţa informaţiilor, ei intră pe orice link şi nu sunt selectivi în navigarea online. De aceea, rolul profesorului rămâne primordial.
Computerul este benefic doar atunci când este folosit moderat, respectiv o dată sau de două ori pe săptămână, conchide studiul OCDE.

Şi nutriţioniştii au fost contrazişi de cercetători

Insistenţa nutriţioniştilor de a ne încărca meniul zilnic cu câte cinci porţii de fructe şi legume i-a făcut pe doctori şi pe cercetătorii din domeniul medicinei să contraatace. Aceştia din urmă susţin că regula, inventată din nu se ştie ce motiv, este o exagerare şi poate fi periculoasă pentru sănătate! De exemplu, ananasul, portocalele, bananele şi strugurii sunt bogaţi în fructoză, o substanţă prost metabolizată în organism, care face să crească nivelul de zahăr din sânge şi duce la acumularea unor grăsimi nesănătoase în celule. Iar cartofii, fasolea uscată, mazărea şi lintea au un conţinut mare de amidon, care, atunci când intră în contact cu saliva, se transformă în glucoză... Sfatul lor: să avem măsură în toate!

Doi litri de apă pe zi ar fi prea mult

Şi regula conform căreia trebuie să bem cel puţin 2 litri de apă zilnic, pentru a ne păstra sănătoşi, hidrataţi şi supli, a fost demontată. Dr. Aaron E. Caroll, de la Universitatea Indiana, coautorul multor lucrări de cercetare şi cărţi care demască miturile legate de sănătate, susţine că, în funcţie de dietă, este posibil ca un individ să nu aibă aproape deloc nevoie de apă, pentru că-şi ia tot (sau aproape tot) lichidul necesar bunei funcţionări din hrana consumată: “Apa este prezentă în fructe şi în legume, în suc, în bere, în ceai şi în cafea. Deşi recomand apa în stare pură ca fiind cel mai bun lichid de consumat, cu siguranţă ea nu reprezintă singura sursă de hidratare”.