Strămoşii noştri falsificau bani cu 2.300 de ani în urmă
Dimensiune font:
Primul fals monetar de pe teritoriul României actuale a fost realizat în Teleorman, cu 2.300 de ani în urmă. Adică, la scurt timp după ce Alexandru Macedon a încercat, fără succes, să-i cucerească pe geţii din această zonă…
Moneda, imitaţie după un original macedonean, este o tetradrahmă “Filip II”, care oficial era din argint, dar pe care geţii din Zimnicea au turnat-o din cupru, apoi au acoperit-o cu o foiţă de argint, în jurul anului 300 î.Hr. Menţionăm că Filip al II-lea a fost regele Macedoniei, tatăl lui Alexandru Macedon.
Acesta din urmă a întreprins, în anul 335 î.Hr., o expediţie de o zi în nordul Dunării, pentru a-i linişti pe geţi. Alexandru pregătea deja marea expediţie de cucerire a Asiei şi avea nevoie de linişte la Dunăre. A înaintat o jumătate de zi fără să cucerească nimic, hărţuit tot timpul de geţi. S-a întors acasă şi şi-a văzut de treabă - transformă Macedonia în mare putere a lumii.
În acest context apar falsurile “Filip II”. Falsul (banul călpuit - termen vechi) este expus la Muzeul Municipiului Bucureşti (Muzeul Şuţu) în cadrul expoziţiei “O scurtă istorie a falsificării monedei”, care mai cuprinde falsuri din perioada romană, medievală şi modernă.
Conform specialiştilor, până în Evul Mediu, inclusiv, falsurile monetare au circulat uneori în cantităţi apreciabile în Ţările Române şi au făcut astfel parte din economia unor structuri regionale sau chiar statale. Expoziţia e deschisă la Palatul Şuţu (bdul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), până în 29 mai 2016.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau