Casa „Vasile Codescu” din Chiojdu
Dimensiune font:
O copie a Casei „Codescu” se află la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, imaginea acestei construcţii reprezentative pentru zona Munteniei fiind redată şi pe bancnota de 10 lei.
Aşezare de tip răsfirat cu tendinţe de concentrare în mijloc, satul Chiojdu din judeţul Buzău este situat într-o depresiune formată pe malurile râului Bâsca Chiojdului. Numele acestui loc retras provine de la cuvântul latinesc „quies” care înseamnă linişte. În trecut, ocupaţia de bază în această zonă era pomicultura, fapt ce se reflectă şi în arhitectura caselor. La primul nivel erau amplasate beciurile mari, unde se păstrau fructele proaspete şi butoaiele cu ţuică, iar la etaj erau camerele de locuit.
Casa „Codescu” din Chiojdu are o arhitectură populară monumentală, cu trăsături specifice zonei subcarpatice din secolele XVIII şi XIX. Copia acestei case, ce datează din secolul al XVIII-lea, se află la Muzeul Satului din Bucureşti şi a fost făcută în anul în anul 1936.
Casa are în componenţa sa şi o „zăcătoare”, un recipient din doage, de mare capacitate, în care se puneau fructele la macerat. Aceasta este prevăzută cu acoperiş de şindrilă sprijinit pe stâlpi.
Din punct de vedere arhitectural, casa cu acoperişul în patru ape şi învelitoare din şiţă măruntă, aşezată în solzi de peşte, este înălţată pe o temelie impunătoare, zidită din piatră de râu. În interiorul temeliei se află pivniţa şi camera cu unelte. Pereţii casei sunt alcătuiţi din bârne de brad cu diametrul mic, ce sunt aşezate în cununi orizontale. Capetele bârnelor rămân vizibile la colţul casei, depăşind linia pereţilor. Intrarea în beci este protejată de un foişor deschis pe stâlpi ciopliţi în lemn.
Accesul spre camerele de locuit de la etaj se face printr-o scară exterioară din piatră, situată asimetric pe faţada principală. Aici, pricipalele elemente decorative sunt situate la stâlpii şi grinzile foişorului, dar şi la pălimarul prispei, toate acestea fiind traforate, cioplite sau crestate.
Casa are trei camere şi prispă cu foişor. Tinda era folosită drept cameră de trecere unde erau păstrate şi obiectele de uz gospodăresc. Aceasta este o cameră întunecată şi îngustă, cu podea din pământ lipit. Tinda face legătura cu celelalte două camere: camera de oaspeţi şi cea de locuit.
Veţi observa aici că majoritatea accesoriilor ornamentale din interior sunt ştergare de bumbac sau covoare de lână, toate împodobite cu ample compoziţii decorative, brodate sau alese.
În odaia mică şi în tindă se află o expoziţie cu obiecte specifice vieţii pastorale ca buciumele legate în coajă de cireş (instrumente de semnalizare ale păstorilor) sau recipiente necesare prelucrării laptelui.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4702
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau