Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti
Dimensiune font:
Situată în localitatea Ipoteşti, în apropierea oraşului Botoşani, Casa Memorială „Mihai Eminescu” de astăzi reprezintă o reconstrucţie a originalului demolat în 1924.
Prezenţa Eminoviceştilor la Ipoteşti a fost o fericită întâmplare, pentru că părinţii lui Mihai Eminescu nu erau din partea locului. Raluca şi Gheorghe Eminovici s-au căsătorit la 1840, la Dumbrăveni, şi au avut mai mulţi copii, Mihai fiind cel de-al şaptelea. Cu o familie atât de numeroasă, Gheorghe Eminovici renunţă la viaţa de la oraş şi în anul 1850, cumpărând o moşie în satul Ipoteşti, unde a construit apoi o casă cu toate cele necesare pentru a o viaţă bună.
În toamna anului 1854, familia s-a mutat definitiv la Ipoteşti, locuind aici până în anul 1878, când au fost nevoiţi să vândă casa. Cumpărătorul moşiei a fost Cristea Marinovici, iar tatăl lui Eminescu a rămas arendaş pe moşie, fiind ajutat de unul dintre fii săi. Ultimul proprietar al moşiei a fost Maria Isăcescu, ea fiind cea care în anul 1924 a încercat să repare casa copilăriei lui Eminescu, intenţionând ca apoi să locuiască acolo. Prima reconstrucţie a avut loc în perioada 1934 - 1936, fiind realizată atunci o casă frumoasă dar care nu avea nimic în comun cu originalul. După ce iubitorii lui Eminescu au văzut această casă, au început nemulţumirile, pentru că ei doreau să vadă casa copilăriei poetului. Astfel, în anul 1976, aceasta a început să fie refăcută după schiţa şi fotografiile casei originale. Lucrările au fost finalizate în anul 1979 şi păstrează fidel aspectul interior şi exterior, dar şi epoca în care şi-a petrecut poetul anii copilăriei.
Mama poetului a cumpărat, de la un anume Murguleţ, o bisericuţă pe care a plătit la vremea aceea 250 de galbeni şi care datează din secolul al XIX-lea. În spatele acestei bisericuţe se află mormintele părinţilor lui Eminescu, precum şi mormintele a doi dintre fraţii poetului, Iorgu şi Nicu.
La doar 4 kilometri de casă, puteţi vedea lacul din pădurea Baisa, despre care se ştie că a fost sursa de inspiraţie a multor poezii ale lui Mihai Eminescu.
La Ipoteşti, au loc în fiecare an colocvii, simpozioane şi tabere de creaţie, menite a aduce aminte lumii de anii de glorie ai poetului Mihai Eminescu.
Una dintre cele frumoase legende despre Mihai Eminescu este redată în „Basmul” lui Geo Bogza:
„Pe vremea când Dumnezeu şi Sfântul Petru umblau pe pământ sub chipul unor moşnegi gârbovi sprijiniţi în toiag şi cu sandale rupte, se întâmpla să bată pe la uşile oamenilor la căderea nopţii iar de multe ori erau izgoniţi.
Odată i-a prins noaptea pe câmp şi odată cu ea o ploaie care le-a udat veşmintele şi i-a umplut de noroi. Şi tot rătăcind ei, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat, abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câinii mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc, întrebând cine bate. Şi au răspuns:
- Oameni buni!
Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă unde nevasta şi copiii abia se treziseră din somn. El a început să dea porunci, dar cu blândeţe.
- Mario, ia mai pune nişte vreascuri pe foc! Tudore, dă fuga la fântână după o doniţă cu apă proaspătă! Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte!
Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat şi i-au pus să doarmă într-o odaie care mirosea a gutui şi busuioc.
A doua zi dimineaţă, iar le-au dat să se spele, i-au ospătat, le-au pus şi în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-au urat drum bun.
Cum au ieşit din sat, Sfântul Petru a început să se roage la Dumnezeu:
- Doamne, fă ceva pentru oamenii aceştia, că tare ne-au primit frumos!
- Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, că ai văzut că nu erau nevoiaşi.
- Fă ceva, fă să-şi vadă măcar o dată sufletul.
- Să-şi vadă sufletul, spui, Sfinte Petre?
- Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul acela, de acolo.
- Bine, Sfinte Petre, a spus Dumnezeu, privind gânditor satul din vale.
Iar după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu”.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 4602.
Sursa foto: memorialeminescu.blogspot.com
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau