Parcul Naţional Munţii Rodnei

 Masivul Rodna din Maramureş prezintă semne ale epocii glaciare, fapt neobişnuit pentru Carpaţi. Parcul Naţional cuprinde cele mai înalte piscuri din Orientali, atingând 2.303 m în Vârful Pietrosul. Cascada Cailor, de aproximativ 80 de metri înălţime, şi cele peste 20 de splendide lacuri glaciare, printre care Iezer şi Lala, se adaugă listei de frumuseţi care pot fi văzute în sălbăticia acestei zone.
Vârful Pietrosul deţine recordul de înălţime din Carpaţi, între Tatra Înaltă şi Bucegi. Masivul Rodnei a fost sculptat de gheţarii care îşi avuseseră obârşia în zona crestei principale, caracterizată prin prezenţa unor căldări şi lacuri glaciare, versanţi abrupţi, platouri înalte şi printr-o densă reţea hidrografică.
Zona este faimoasă pentru peşterile sale, în special pentru elementele care se găsesc înăuntrul acestora: sfere calcaroase, minerale rare şi stalactite de ghips.

 Parcul este sălaşul găinuşei-negre şi al unor specii rare de fluturi: Erebia Pharte, Erebia pronoe, Erebia sudetica. Oricum, vedeta este o specie sălbatică numită Lychnis rivalis, prietenul cocoşului, o micuţă floare roz, acesta fiind singurul loc din lume unde poate fi găsită.
Din punct de vedere administrativ, Parcul se întinde pe suprafaţa a două judeţe, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş iar geografic de la vest la est pe o lungime a crestei principale de circa 55 de kilometri şi de la nord la sud pe o lungime de 25 de kilometri.

 Suprafaţa totală a parcului este de 46.399 de ha, din care fond forestier 27. 793, păşuni şi gol de munte de 18.527 ha, drumuri forestiere 37,4 ha, lucii de apă, 20,5 ha şi intravilan 20,6 ha. Parcul a fost înfiinţat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniştri, reprezentând o arie protejată, de interes naţional şi internaţional. În prezent, acesta este cel mai mare parc naţional de pe teritoriul Carpaţilor Orientali şi al doilea din România după Parcul Naţional Retezat.

 3.300 de ha au fost declarate în anul 1979 Rezervaţie a biosferei, cu scopul de a conserva fauna şi flora , dar şi datorită importanţei geologice şi geomorfologice. Un an mai târziu, în 1980, Rezervaţia Biosferei Pietrosul Rodnei a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.
Parcul oferă peisaje variate incluzând în aria protejată cinci complexe morfologice: Ineu, Omu-Gărgălău, Galat-Puzdrele, Pietrosul Rodnei, Bătrâna. Relieful este şi el foarte variat, aici fiind întâlnite lacuri, văi, circuri glaciare, cascade şi peşteri.

 O altă Rezervaţie ştiinţifică din cadrul Parcului Naţional, este Piatra Rea, ce se întinde pe 409 ha. Aici, în lunile iulie şi august, pereţii calcaroşi sudici sunt ornaţi de catifelatele flori stelare ale florii-de-colţ şi tot aici puteţi întâlni diafanele garofiţe cu corole roz pal, zdrenţuite, barba-ungurului sau omagi.  

 Zona de protecţie mai include şi alte rezervaţii naturale printre care: Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei, Rezervaţia mixtă Bila – Lala, Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna, Rezervaţia mixtă „Izvoarele Mihăiesei”, Rezervaţia speologică „Peştera Cobăşel”, Rezervaţia Valea Cormaia şi Rezervaţia botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca”.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3181

Sursa foto: wikipedia.org/ autor: Gavrila Stetco