Patrimoniul sătesc, ameninţat de lipsa banilor

 

 

Specialiştii Direcţiei pentru Cultură Neamţ continuă şi încearcă să păstreze şi să conserve ce a mai rămas nealterat din patrimoniul imaterial al judeţului Neamţ, comori de la sat care încă există şi care trebuie protejate, dar mai ales puse în valoare.”Deși legislația în acest domeniu este deficitară, la nivelul județului Neamț se păstrează numeroase elemente de patrimoniu imaterial: gastronomie locală, elemente de decor pe locuințe și anexe gospodărești, meșteșuguri străvechi, obiceiuri, tradiții, folclor specific. Este foarte greu ca la nivelul direcţiilor să ne implicăm foarte mult în conservarea acestor elemente, mai ales că există alte instituţii care au atribuţii în acest domeniu şi mă refer la fostele centre de promovarea a culturii tradiţionale, instituţii care ar trebui să desfăşoare şi activităţi de cercetare, identificare, colectare şi promovare. În ciuda carențelor legislative, prin implicarea consilierului nostru cu atribuții în domeniul protejării elementelor de patrimoniu imaterial, o persoană care a lucrat mulţi ani la Centrul pentru Cultură Carmen Saeculare, lucrăm la acest capitol”, a precizat Rocsana Josanu, director Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ.

Valori inestimabile, pe cale de dispariţie

Specialiştii încearcă implementarea unei repertorieri a elementelor din satele judeţului, mai ales cele de arhitectură tradiţională, încă prezente astăzi în gospodăriile rurale sau instituţii care nu au fost modernizate. „Pe zi ce trece aceste elemente se pierd şi singura variată pentru a le păstra este să le identificăm, să le fotografiem, să le arhivăm şi să încercăm să le cuprindem într-o lucrare ştiinţifică. Este un demers dificil, pentru că implică participarea unor specialişti. Este nevoie de etnologi şi etnografi, dar şi de implicarea unor instituţii. Vom încerca să încheiem un protocol de colaborare cu specialiști Complexului Național Muzeal Moldova Iași. Am încercat să obţinem şi un proiect de finanţare de la Administraţia Fondului Naţional. În 2015 nu ni s-a aprobat, proiectul fiind respind la o diferenţă foarte mică de puncte. Am încercat şi anul trecut, fiind respinşi. Am gândit să convingem autoritățile publice locale din Neamț să ni se alăture”, a completat Rocsana Josanu. Dacă în 2015 au fost înregistrate 4 primării dispuse să se implice, în 2017 au fost mai multe oferte de acceptare, ceea ce a dus la continuarea proiectului cu mijloace locale. Pe listă sunt comunele Pipirig, Ștefan cel Mare, Dămuc,Grințieș, Tazlău, Pîngărați, Borca şi Girov.

Gianina BUFTEA

 

„Pe zi ce trece aceste elemente se pierd şi singura variată pentru a le păstra este să le identificăm, să le fotografiem, să le arhivăm şi să încercăm să le cuprindem într-o lucrare ştiinţifică”, Rocsana Josanu, şeful Direcţiei pentru Cultură