Cine câştigă pe noua lege a salarizării bugetarilor

Potrivit ministrului Muncii, impactul bugetar a fost estimat la aproximativ 19,5 miliarde de lei  

Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei şi prevede creşteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, comentând astfel criticile venite pe această temă din partea liderilor sindicali. „Nu aş începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate şi ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde de lei. Apoi am auzit în spaţiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înţeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adoptă el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde?”, a comentat ministrul. Potrivit acestuia, proiectul propus de ministerul pe care îl conduce are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei, de două ori mai redus. „Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde, care este de două ori mai puţin. Nu trebuie să fii matematician sau Einstein să ştii că, dacă ai un buget de două ori mai mic, care într-adevăr poate fi implementabil, vei avea creşteri care sunt mai mici decât proiectele anterioare”, a continuat Pâslaru.
Unde se înregistrează cele mai mari creşteri
El a explicat faptul că această lege are ca prim scop rezolvarea inechităţilor existente până acum în sistemul salarial. Conform ministrului, asistenţa socială, persoanele din administraţia publică locală, angajate contractual sau funcţionari publici, cei care sunt în cercetare şi cultură, cei care au rămas în urmă faţă de ce s-a întâmplat în ultimii ani, „când s-au dat creşteri pentru o categorie sau pe câteva categorii”, au creşterea cea mai mare. „Este în acest moment o diferenţă între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp şi unele, nu. Justiţia, de exemplu, nu poate creşte cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalenţă pe această corelaţie între familiile ocupaţionale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulţumit? Fiecare dintre familiile ocupaţionale şi-ar dori să crească salariul cu 100% şi este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc şi să fac lobby ca pentru familia mea ocupaţională să obţin un 10-15% sau să accept că în această ţară avem şi noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administraţia publică este tratată acolo unde îi este locul”, a arătat ministrul Muncii.
El a amintit că, prin alocarea unei sume de 4,85 de miliarde de lei pentru doar două sectoare, Sănătatea şi Educaţia, Parlamentul a ignorat restul categoriilor bugetare, care ar fi trebuit să aştepte încă doi ani până la creşterea salariilor. Nu în ultimul rând, Dragoş Pâslaru a făcut apel la unitate între categoriile de bugetari, arătând că acesta este cel mai bun proiect, „aplicabil şi fezabil”, pe care Guvernul îl poate pune pe masă la acest moment. Dan CONSTANTINESCU

„Nu trebuie să fii Einstein să ştii că, dacă ai un buget de două ori mai mic, vei avea şi creşteri mai mici” - Dragoş Pâslaru, Ministrul Muncii