Motivare instanţa supremă: Alina Bica a "adus înfăptuirea justiţiei într-o stare de pericol"

Instanţa supremă şi-a motivat decizia de condamnare la o pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru fosta şefa a DIICOT Alina Bica, acuzată de favorizarea infractorului după ce a cerut subordonaţilor să claseze un dosar penal care îl viza pe omul de afaceri Horia Simu şi arată că aceasta a "adus înfăptuirea justiţiei într-o stare de pericol".

 

 Inculpata Alina Bica a comis nemijlocit acte concrete de ajutor pentru inculpatul Simu Horia, favorizând cu ştiinţă emiterea unei soluţii de clasare a unui dosar al DIICOT", se arată în motivarea instanţei supreme.

Judecătorii consideră că Bica, prin atitudinea sa, a urmărit închiderea dosarului lui Horia Simu. "Alina Bica nu a fost în măsură să justifice într-un mod credibil conduita sa, singură explicaţie rezonabilă fiind aceea că, în realitate, a urmărit soluţionarea dosarului printr-o soluţie de clasare (....) Inculpata Bica Alina a acţionat cu intenţie calificată prin scop, probele administrate în cauză dovedind că şi-a dat seama şi a dorit să dea ajutor inculpatului Simu Horia, a cărui activitate era cercetată într-un dosar al DIICOT, prevăzând că prin faptele sale creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei", se mai arată în motivare.

Magistraţii mai consideră că există o incompatibilitate între conduita unui procuror şi comportamentul manifestat de Alina Bica. "Gradul de pericol social ridicat al activităţii infracţionale desfăşurate de inculpata Bica Alina este reliefat de tipul relaţiilor sociale vătămate referitoare la înfăptuirea justiţiei, precum şi la împrejurarea că inculpata s-a folosit de calitatea de procuror şef al DIICOT şi a întreprins acţiuni de sprijin a inculpatului Horia Simu, a cărui activitate era cercetată într-un dosar penal, acţiuni apte să împiedice tragerea la răspunderea penală a acestuia, existând contradicţii flagrante între exigenţele legate de conduită pe care le presupune funcţia de procuror şi comportamentul concret manifestat de inculpata", se mai precizează în motivare.

În 26 ianuarie, instanţa supremă i-a condamant pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pe omul de afaceri Horia Simu la patru ani şi pe fostul şef al ANAF Şerban Pop la cinci ani de închisoare, în dosarul privind fapte de corupţie legate de soluţionarea favorabilă a unui dosar al lui Simu. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Şerban Pop a sumei de 150.000 de euro şi a ridicat sechestrul de pe bunurile Alinei Bica. Cei trei inculpaţi şi procurorii pot contesta sentinţa la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut condamnarea Alinei Bica la o pedeapsă cu executare, aplicarea unei pedepse complementare pe o perioadă de cinci ani, confiscarea a 17.500 de euro şi menţinerea măsurilor asigurătorii. De asemenea, DNA a solicitat condamnarea la pedepse cu executare a fostului şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Şerban Pop şi confiscarea de la acesta a 150.000 de euro, precum şi a lui Horia Simu.

Avocaţii Alinei Bica au solicitat achitarea acesteia, arătând că fapta de care este acuzată nu poate fi probată.

La ultimul termen de judecată, Alina Bica a spus că nu poate accepta să meargă la închisoare pentru 17.000 de euro, bani pe care nu i-ar fi luat.

În septembrie 2015, fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acuzat de dare de mită.

"La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus", au arătat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica ar fi determinat înlocuirea procurorului de caz şi ar fi făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, pentru a fi pronunţată o soluţie de clasare în dosarul în care Horia Simu era urmărit penal.