Precedentul Dragnea în organizarea alegerilor

Liviu Dragnea a fost condamnat ieri la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Fraudă la referendum” * decizia nu este obligatorie, însă deschide o nouă dezbatere cu privire la modul în care se organizează alegerile în România 

Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat ieri la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Decizia luată ieri de instanţa supremă nu este definitivă, instanţa dispunând ca lui Liviu Dragnea să îi fie suspendată executarea pedepsei pentru un termen de încercare de trei ani. Prin aceeaşi decizie, alţi peste 20 de inculpaţi au fost achitaţi, în vreme ce Adriana Vespe şi Daniela Vlăduţ au fost condamnate, de asemenea, la câte doi ani de închisoare cu suspendare. La ultimul termen de judecată, procurorii au cerut instanţei condamnarea lui Dragnea la o pedeapsă cu executare, fără a menţiona şi cuantumul pedepsei.
Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid pentru îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor „obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Astfel, anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători. În proces au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşă, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.
Demisie pe toate fronturile
În urma deciziei instanţei, Liviu Dragnea şi-a anunţat ieri demisia din funcţia de ministru al Administraţiei Publice şi Dezvoltării Regionale, adăugând că luni îşi va depune demisia şi din funcţia de preşedinte executiv al PSD. „Aşa cum am mai spus în permanenţă, mă consider nevinovat. Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, pe care o respect. În schimb, rămân valabile întrebările pe care mi le-am pus: cum se mai poate face campanie în România, în condiţiile în care prezenţa la vot poate fi considerată folos necuvenit”, a spus Dragnea. În vreme ce Mircea Geoană i-a cerut demisia inclusiv din PSD, Dragnea a spus că va rămâne membru de partid, urmând să se gândească la „o modalitate de a ajuta partidul, dintr-o altă postură”. În opinia acestuia, „există un precedent periculos” pentru oricine doreşte să facă acum campanie electorală la orice nivel, precedent care „poate afecta democraţia şi libertatea partidelor politice de a îndemna oamenii să vină la vot. „O asemenea sentinţă care cred că dă o lovitură cruntă democraţiei”, a completat Liviu Dragnea. Dan CONSTANTINESCU

Înlocuitorul lui Liviu Dragnea pentru postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va fi nominalizată după discuţii între premierul Victor Ponta şi preşedintele Klaus Iohannis