PREVIZIUNI științifice despre viitor: cum va arăta omenirea în 2050!

Dezbaterile in lumea stiintifica pe marginea noilor tehnologii care folosesc Inteligenta Artificiala (IA) sunt impartite: unii vorbesc despre beneficii, altii despre pericole.

Recent, aminteam despre „razboiul” (declarativ) dintre fondatorul retelei de socializare Facebook si miliardarul Elon Musk, ambii oameni de afaceri implicati in mega-proiecte de viitor. Si, desi ambii sunt „raspunzatori” de dezvoltarea noilor tehnologii care folosesc IA, pozitia lor publica este divergenta: Mark Zuckerberg este optimist, Musk vede pericole si cere reglementarea masurilor de securitate cibernetica. Ideea este ca robotii sunt folositori pentru creatorii lor, dar ei pot deveni ucigasi, odata scapati complet de sub control.

In aceasta lupta a extremelor intervine mai nou si Antoine Blondeau, cofondator al unei platforme specializate in acest domeniu de activitate si unul dintre cercetatorii care au contribuit la dezvoltarea tehnologiei ce a permis crearea asistentului virtual Siri (cei care folosesc telefoanele Apple, iPhone stiu despre ce este vorba). El se aseaza in tabara celor care sunt convinsi ca Inteligenta Artificiala va fi benefica pentru omenire, dupa cum aflam dintr-un material Agerpres.

Avand in vedere pasii facuti in ultimii ani in domeniul Internetului Lucrurilor (IL), de cand a debutat ceea ce se numeste deja a Patra Revolutie Industriala (despre care am mai scris in revista noastra), nu e de mirare ca viziunea lui Antoine Blondeau despre viitorul apropiat al omenirii arata cam asa: Sa ne inchipuim ca suntem in anul 2050. „De la continutul frigiderului la temperatura din sufragerie, asistentii virtuali asigura buna functionare a intregii locuinte. Ecranele difuzeaza emisiunile pe care vreti sa le vizionati imediat ce intrati intr-o camera. Masina voastra nu are sofer, iar barmanul vostru preferat ar putea fi un robot android.

In mass-media ultimilor ani, opiniile si predictiile legate de viitorul omenirii modelat de robotii dotati cu IA sunt tot mai numeroase si este explicabil de ce. Numai ca Antoine Blondeau nu este ziarist, nici analist media, ci este cel care a contribuit nemijlocit la dezvoltarea tehnologiei dotate cu IA, si mai exact la conceperea lui Siri, asistentul virtual cu functie vocala instalat pe telefoanele iPhone.

Este asadar unul dintre expertii domeniului, asa incat stie ce vorbeste, chiar daca predictiile, in general, rareori se adeveresc. Sa ne amintim despre predictiile din anii 60 ai secolului trecut, cand omul de stiinta Arthur C. Clarke declara ca in anul 2000 oamenii vor circula cu farfurii zburatoare, an in care, spunea Clarke, vor avea loc si primele expeditii umane in spatiul intergalactic (previziune care a stat la baza scenariului filmului 2001: Odiseea spatiala realizat in 1968 de Stanley Kubrick. Aflat in alta era, cea a IA, Antoine Blondeau, cercetatorul francez in varsta de 48 de ani care a ales de mai multi ani California si Hong Kong, este convins ca „peste 30 de ani totul va fi conceput pentru a satisface nevoile personale; munca, asa cum este cunoscuta in prezent, va fi un concept invechit”.

Roboti-medici 

Mai departe, el crede ca „profesiile juridice, jurnalismul, contabilitatea si vanzarile cu amanuntul vor fi rationalizate, intrucat IA va duce la o slabire a muncii integrate. Domeniul sanatatii va fi la randul lui bulversat de aceste evolutii, persoanele private vor dispune de toate datele lor medicale, iar programele bazate pe IA vor putea sa emita diagnostice”.

Medicii vor deveni o amintire sau un element de socializare: „Pentru o programare la medic, oamenii vor merge acolo mai mult pentru reconfortul oferit de discutia cu o fiinta umana sau pentru ca un om in carne si oase trebuie sa le inmaneze medicamente (de ce nu un automat ca acelea care distribuie bauturi racoritoare si chips-uri in statiile de metrou, aeroporturi, supermarketuri?). Insa nu va mai fi cu adevarat nevoie de un medic care sa ne spuna ceea ce nu functioneaza bine in organismul nostru”, crede Antoine Blondeau.

Ceva din viitorul apropiat este deja trecut in existenta noastra. Pentru ca exista deja „majordomi digitali” precum Alexa al grupului Amazon si serviciul Google Home. Acestia pot deja sa comande la fel de bine o pizza sau sa lanseze o comanda pentru achizitionarea de aparate electromenajere.

Samsung lucreaza deja designul unor frigidere inteligente, care ar putea sa comande cumparaturi online si sa expedieze mesaje celorlalti membri ai familiei. Mai exista si roboti-jurnalisti, care redacteaza deja articole simple in domeniul economic si in cel sportiv, brokeri virtuali folositi pe pietele financiare sau vanzatori virtuali interactivi, capabili sa evalueze produsele care ii plac sau ii displac utilizatorului, la fel ca o persoana reala.

Se lucreaza si la o „infirmiera IA”, nu atat de draguta ca una reala, dar la fel de eficienta, pentru ca in cadrul unor teste, bazate pe datele colectate de la cateva mii de pacienti, referitoare la tensiunea arteriala a acestora, inventia „este capabila sa identifice, cu un grad de acuratete de peste 90%, persoanele susceptibile sa dezvolte septicemie, o afectiune potential mortala, cu 30 de minute inainte de aparitia simptomelor vizibile”, ceea ce poate fi crucial in anumite situatii.

Inteligenta artificiala generalizata 

Daca la ideea de brokeri sau roboti-jurnalisti lumea mai accepta ideea viitorului, in cazul robotilor in medicina parerile sunt mai rezervate: e greu de acceptat sa-ti puna diagnosticul o „masina” in locul unui medic specialist. Dar anumiti experti estimeaza ca Inteligenta Artificiala Generalizata (IAG), adica programe informatice care vor fi la fel de competente ca un adult in domenii multiple, va fi de actualitate inainte de incheierea acestui secol sau chiar in jurul anului 2030.

In schimb, Antoine Blondeau este mai rezervat: „Se va ajunge la o forma de IAG, dar nu este deloc evident faptul ca vom crea ceva care ar putea sa egaleze intuitia umana”, ceea ce, intr-un fel inseamna o revenire cu picioarele pe pamant.

Sa nu uitam nici ca la inceputul anilor 70 trecuti, previziunile expertilor mondiali indicau o disparitie a zacamintelor de petrol in maximum 20 de ani si ca locul lor va fi luat de sursele naturale inepuizabile (soare, vant, apa), potrivit Revistei Magazin.