Salariul mediu net a crescut cu peste 10% în 2016 faţă de anul precedent. În ce domenii se câştigă cel mai mult

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a înregistrat o creştere de 10,1% (187 de lei), ajungând la 2.046 de lei, în 2016, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

 

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 a fost de 2.809 lei, cu 9,9% (254 de lei) mai mare decât cel din anul 2015.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape două ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 de lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 de lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.925 de lei), cu 43,0% peste media pe economie.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2,0 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,0%).

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,75 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 de persoane.

Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,5 milioane de persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 65.800 de persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 82.200 de persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,4% în anul 2016. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,1% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de "feminizare" al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2016 a fost de 5,2 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2015, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 182.600 de persoane.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (76.700 de persoane), Nord-Vest (25.000 de persoane) şi Centru (24.900 de persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.

Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 42,7% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,4% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2016, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o creştere cu 4,5% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,3% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 4,4% faţă de anul precedent.