The New York Times: Mania anticoruptiei din Romania

Progresele facute de Romania in lupta anticoruptie, entuziasmul general de dupa alegerea lui Klaus Iohannis in fruntea tarii si arestarea Alinei Bica si a lui Adrian Sarbu, printre altii, tin capul de afis al presei internationale, fiind tratate pe larg intr-un articol New York Times.

"Cu bulevardele sale largi, strajuite de copaci aliniati, si cu cladirile sale in stilul Belle Epoque, Bucurestiul a fost candva cunoscut drept Micul Paris. Azi, capitala Romaniei aminteste mai degraba de Revolutia Franceza", scrie Patrick Basham, directorul organizatiei de cercetare in domeniul politicilor publice Democracy Institute, intr-un articol din The New York Times.

In luna noiembrie, liderul PNL, Klaus Iohannis, a fost ales presedinte pe o populista platforma anticoruptie, urmandu-i lui Traian Basescu, presedinte din partea "mai conservatorului Partid Democrat Liberal".

The Economist: DNA face o treaba atat de buna incat o lauda si Ponta

Lupta anticoruptie a fost, pentru Traian Basescu, o unealta politica pentru a-si ataca oponentii, precum si o cale pentru a domoli criticile americane si europene privind guvernarea Romaniei, insa miscarea sa este considerata "tardiva" de autor, care mentioneaza ca, dupa victoria lui Klaus Iohannis, efortul anticoruptie s-a intensificat.

"Dupa ce li s-a interzis justitia decenii la rand, intai de catre dictatori, apoi de catre democratii incapabili, romanii au sustinut cu entuziasm cauza anticoruptie. Dupa actiunea juridica demarata in timpul mandatului lui Traian Basescu, reflectata in arestari si condamnari ale politicienilor si oamenilor de afaceri, campania s-a dovedit a fi un subiect electoral cheie", mai scrie autorul.

Coruptia endemica din Romania

Tara ramane fara spatiu in inchisori, in conditiile in care rata condamnarilor este mai mare de 90 la suta, iar politicieni din toate partidele au fost astfel facuti de rusine, sustine sursa citata.

Condamnate de CEDO, inchisorile din Bucuresti sunt foarte aglomerate, iar ministrul Justitiei a anuntat recent ca este in cautare de fonduri europene pentru alte noi inchisori.

Mita este, de fapt, endemica in viata din Romania, noteaza autorul, care mentioneaza ca politica pur si simplu reflecta normele sociale. Toti cei din politica si din afaceri sunt presupusi vinovati de ceva.

In luna noiembrie, un fost procuror de top, fosta sefa DIICOT Alina Bica, a fost arestata pentru luare de mita in timp ce se afla in functie. Anterior, participase la elaborarea Codului Penal din Romania - in cuvintele lui Traian Basescu, "nimeni nu este mai presus de lege".

Arestul preventiv, o masura Orwelliana. Tribunalele, nu asa de independente politic pe cat ar trebui

Pentru suspecti devine un lucru comun sa fie presati sa faca denunturi in schimbul unei posibile indulgente. De asemenea, a devenit o rutina si ca membri ai familiei sa fie arestati, ca o parghie aditionala pentru procurori. O masura cu precadere Orwelliana este folosirea "arestului preventiv", folosita pentru a inchide anumiti suspecti de inalt nivel, acuzati de infractiuni economice, motivul fiind impiedicarea lor sa comita fapte similare in viitor.

In ciuda faptului ca oficialii neaga, toti stiu ca tribunalele nu sunt intr-atat de independente politic precum ar trebui sa fie. O parte dintre cei arestati au legaturi cu interesele financiare ale Rusiei, ceea ce le contureaza cu usurinta un portret al celor care servesc interesele unei puteri straine pe care multi romani o privesc drept o amenintare, mai remarca autorul.

Victor Ponta, majoreta anticoruptie

Inainte de a ajunge premier in anul 2012, Victor Ponta a caracterizat DNA drept versiunea moderna a temutei politii secrete a dictatorului comunist Nicolae Ceausescu. Insa, pe masura ce opinia publica s-a intors in favoarea Directiei, si prim-ministrul si-a schimbat tonul.

Un politician orientat spre piata, Ponta actioneaza ca o majoreta pentru efortul anticoruptie - o unealta la indemana pentru tintirea adversarilor sai din presa, in special patronii publicatiilor critice.

La scurt timp dupa ce Victor Ponta a avut un conflict cu Adrian Sarbu, patronul Mediafax Group, acesta a fost arestat pentru acuzatiile de evaziune fiscala si spalare de bani, acuzatii pe care le-a respins.

De asemenea, condamnarea la 4 ani si 4 luni de inchisoare a lui Dan Adamescu, proprietarul publicatiei independente Romania Libera, este ingrijoratoare pentru Basham, care mai mentioneaza ca Ponta l-a acuzat pe omul de afaceri ca a contribuit ilegal la finantarea campaniei prezidentiale a lui Traian Basescu, din anul 2009.

Consecintele campaniei anticoruptie si temerile Bucurestiului

O consecinta nedorita a campaniei anticoruptie este ca a alimentat sentimentul antiamerican. Deoarece Departamentul de Stat si-a exprimat temerea ca o Romanie corupta ar putea deveni viitoarea Ucraina, furia publicului fata de oligarhii corupti putand duce la tulburari, unii romani vad in prezent "legiunea" de condamnari pripite drept o incercare gresita de a impresiona America, mai spune Basham.

Uniunea Europeana a monitorizat nivelurile coruptiei de la aderarea Romaniei, in anul 2007. Chiar daca Bruxelles-ul nu a amenintat niciodata ca va bloca fondurile europene, exista temeri la Bucuresti cu privire la faptul ca esecul in ce priveste reforma in justitie ar putea duce la suspendarea dreptului de veto al Romaniei.

Cu siguranta ca o Romanie mai putin corupta ar fi un membru mai bun al Uniunii Europene si un aliat NATO mai sigur, insa ar fi o gresala sa accepte volumul brut al justitiei, mai degraba decat calitatea sa, drept unitate de masura de incredere a succesului.

New York Times, despre oligarhii care acapareaza presa - Voiculescu, pe lista

Campania anticoruptie a Romaniei s-a transformat rapid intr-o cruciada meschina. Apetitul nestavilit al publicului pentru justitie doar exacerbeaza amenintarea la adresa viitorului democratic al tarii. Cu toate ca guvernele din Statele Unite si din Europa ar trebui sa felicite romanii pentru determinarea lor dobandita de a eradica coruptia, acum incurajeaza o schimbare in abordarea guvernului.

Potrivit sursei citate, ar face mai bine dezvoltarii democratice a Romaniei un proces public prin care greselile trecute sa fie recunoscute, documentate si apoi iertate. "Doar un proces amplu, care rasplateste divulgarile cu amnistie, va permite romanilor sa inceteze sa mai priveasca peste umar, atat la propriu, cat si la figurat", conchide articolul citat.