„Cuminţenia Pământului” şi Centenarul, principalele preocupări ale Ministerului Culturii

Aceasta este una dintre concluziile bilanţurilor prezentate de cei doi miniştri ai Culturii, Ionuţ Vulpescu şi Lucian Romaşcanu

 

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) şi-a desfăşurat activitatea în 2017 sub conducerea a doi miniştri - Ionuţ Vulpescu şi Lucian Romaşcanu - ambii prezentându-şi propriile bilanţuri cu o serie de măsuri iniţiate de instituţie, o constantă a preocupărilor acestora fiind demersurile de achiziţie a lucrării „Cuminţenia Pământului”, scrie Agerpres.

Remaniat în urma crizei guvernamentale, la finele lunii iunie, Ionuţ Vulpescu susţinea, la bilanţul celor şase luni în fruntea MCIN, că instituţia pe care a condus-o nu s-a limitat la realizarea unor priorităţi, ci a dus mai departe implementarea programului de guvernare, implementând totodată măsuri ce nu au fost cuprinse în acesta, sau au fost cuprinse într-o formulare mai largă, şi care sunt benefice domeniului culturii.

La capitolul „măsuri îndeplinite”, Vulpescu amintea majorarea bugetului alocat Culturii cu 51% faţă de execuţia bugetară pe anul 2016, sprijinirea autorităţilor locale pentru reconversia spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale, un astfel de exemplu fiind cel referitor la Hala Laminor, pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018.„Parţial îndeplinite” au fost măsurile privind lansarea primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală. Vulpescu a menţionat aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Naţional George Enescu-Palatul Cantacuzino” - proiect ce vizează consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului „Cantacuzino”, a Casei memoriale „George Enescu” şi a anexei ce compun ansamblul muzeal.

Alte investiţii finanţate anul acesta de MCIN din bugetul propriu au vizat alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, a lucrărilor de consolidare şi reparaţii capitale pentru imobilul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, lucrări la Sala Dalles, finalizarea lucrărilor de înlocuire a învelitorii de tablă de pe clădirea Ateneului Român. La bilanţul ministeriatului său, Vulpescu a vorbit şi despre ceea ce nu a reuşit să realizeze amintind aici, printre altele, construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional în Bucureşti, susţinerea financiară a acţiunii „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, pregătirea Centenarului Marii Uniri.

Mărţişorul, pe lista UNESCO

La sfârşitul lunii iunie, portofoliul Culturii a fost preluat de senatorul Lucian Romaşcanu. El a afirmat, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că intenţionează reluarea demersului strângerii de bani pentru achiziţionarea sculpturii lui Brâncuşi „în condiţiile în care va exista un consens politic şi naţional”. În ceea ce priveşte Centenarul Marii Uniri, ministrul îl aprecia ca fiind unul dintre cele mai importante puncte din programul de guvernare şi o sărbătoare majoră a poporului român.

O realizare salutată de minister în 2017 a fost înscrierea Mărţişorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Aceasta, după ce Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, în Republica Coreea, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

O constantă a preocupărilor celor doi miniştrii a constituit-o stadiul demersurilor de achiziţie a lucrării „Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi. Lucrarea va putea fi expusă la MNAR, conform contractului actual de comodat, până în februarie, şi a exprimat speranţa că acest contract va fi prelungit. „Este un contract între Ministerul Culturii şi proprietari. Eu zic că este un contract cu beneficii de ambele părţi şi beneficiul cel mai mare este că această sculptură importantă poate fi văzută de oameni şi îmi doresc - sigur, preluând toate sarcinile necesare cu asigurarea, cu paza şi aşa mai departe - să avem această sculptură expusă şi pe toată durata anului Centenarului şi nu numai”, a declarat Romaşcanu.