Arta populară a lemnului şi poveştile vinului, la Hârlău

 Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău şi-a adăugat la expoziţia de bază o selecţie de obiecte din lemn, care ilustrează varietatea motivelor solare din ornamentica tradiţională. Rozeta, cercul, crucea înscrisă în cerc, romburile sunt doar câteva dintre elementele realizate prin diferite tehnici de prelucrare a lemnului - crestare, cioplire, sculptare sau pirogravare - pe care le puteţi admira până pe 24 ianuarie 2016. „Sub semnul Soarelui. Arta populară a lemnului” este titlul acestei expoziţii temporare, prin intermediul căreia organizatorii propun publicului o întâlnire cu bunuri din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

 Expoziţia a fost deschisă pe 22 decembrie 2015: „Am ales data solstiţiului de iarnă, pentru a readuce în atenţia publicului contemporan existenţa, odinioară, a unui străvechi cult solar, context în care se înscriau gesturile şi actele realizate de omul arhaic pentru a ajuta astrul să treacă de cea mai lungă noapte a anului”, spune Victor Munteanu, coordonatorul Muzeului de Etnografie al Moldovei.

 Reamintim că Muzeul Viei şi Vinului este parte a Muzeului Etnografic al Moldovei şi este structurat pe câteva coordonate etnologice fundamentale, menite să ofere repere din cultura vieţii tradiţionale româneşti, din zona Hârlăului. Obiectele etnografice şi concepţia de prezentare a muzeului urmăresc imaginea unei expoziţii permanente în care tradiţia populară din zona Hârlău continuă să fie transmisă prin viu grai. „Urmărind ideea de viaţă şi continuitate, primele trei săli ale muzeului surprind prezenţa vinului în cadrul celor trei mari momente «de trecere» din existenţa omului: naşterea cu botezul, nunta, precum şi moartea cu înmormântarea. Astfel sunt prezentate obiecte originare, alături de sugerarea unor obiceiuri şi credinţe, practici mitico-magice specifice acestor momente”, se precizează pe site-ul acestui obiectiv turistic şi cultural, www.muzeulvieisivinului.ro.

 Hanul sau „ratoşul”, locul unde se întâlneau cel mai adesea drumeţii de altădată, are de asemenea un loc important în muzeu, amplasarea sa sugerând o răscruce de drumuri. Muzeul readuce în discuţie vechiul „drum al vinului”: din cramă în pivniţă, din pivniţă în piaţă, târg, iarmaroc sau chiar peste hotarele ţării. Călătoria este completată prin prezentarea mijloacelor de transport şi de păstrare a vinului. Holul de la demisol adăposteşte instalaţiile tehnice, iar la finalul parcursului muzeal, vizitatorii au ocazia să cunoască poveşti inedite ale vinului.

Muzeul poate fi vizitat zilnic, între orele 08.00 – 18.00, iar la cerere pot fi organizate vizite în afara acestui program, cu posibilitatea degustării de vinuri din soiurile podgoriei Cotnari. Situată pe strada Logofăt Tăutu nr. 7 din Hârlău, clădirea care adăposteşte Muzeului Viei şi Vinului din Moldova datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut unui descendent al logofătului Tăutu. În forma actuală, Muzeul a fost inaugurat în anul 2006.

Gina POPA

Numele de Hârlău vine de la termenul „hîrgău” despre care arhiereul Narcis Creţulescu scria că pe vremea lui Ştefan cel Mare reprezenta „măsura pentru vin”. O altă variantă a denumirii oraşului Hârlău este de origine cumană, cuvântul „hârlău” însemnând „popas”.