De ce dăruim mărţişoare în prima zi a primăverii?

 Preţ de câteva zeci de minute, am văzut trecători de toate vârstele oprindu-se să admire şi să cumpere mărţişoare confecţionate de meşterii populari reuniţi de Asociaţia „ART – Meşteşugurile Prutului” la târgul „Mărţişor - Simbol şi tradiţie”, în Piaţa Unirii. Fiecare dintre obiectele însoţite de şnur alb roşu sau chiar alb-negru, în spiritul cel mai arhaic, cu o fascinantă încărcătură simbolică, oferă o călătorie în timp.

De ce dăruim mărţişoare, într-o epocă în care am putea alege între multe alte obiecte?

„De 1 Martie, doar mărţişorul se dăruieşte, pentru că este simbolul primăverii. Uitaţi-vă, trec doar câteva zile şi vine sărbătoarea femeii, când se dăruieşte şi altceva, dar în prima zi de martie facem un schimb de politeţe, aş spune. Merge un pic şi ideea de moralitate, pentru că se dăruiesc mărţişoare şi la copii, şi la părinţi, şi la prieteni. Mărţişorul este semn dragoste, dar şi de respect”, spune Eugenia Moldovanu, de la Bălţi, apreciind că tradiţia mărţişorului este deopotrivă respectată în Republica Moldova şi în România.

„Cu Mărţişorul vă felicit, să fiţi sănătoşi, să vă fie traiul fericit ca primăvara, să fiţi veşnic voioşi, să înfloriţi ca floarea de mărţişor”, este urarea adresată ieşenilor de Eugenia Moldovanu, din Bălţi (Republica Moldova). Dacă o vedeţi la târg, nu ezitaţi să o întrebaţi de legenda Zânei şi-a lui Vifor Negru!

De altfel, legendele pe care le puteţi auzi de la meşterii populari sunt fără sfârşit... „Tradiţia spune că mărţişorul aduce noroc, bunăstare, dar şi sănătate, având rol de protecţie. Poate de aici şi vorba că a dărui un mărţişor înseamnă a dărui o fărâmă de soare. Şnurul se leagă la mâna cuiva drag la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie, şi se poartă până apar semnele clare de primăvară: când se aude cucul cântând sau când înfloreşte primul pom fructifer”, aminteşte Silvia Cozmîncă, preşedinte al Asociaţiei „ART – Meşteşugurile Prutului”.

 

Pe 1 şi 2 martie, puteţi reîntâlni în Piaţa Unirii meşteri populari din diverse zone etnografice, a căror amprentă în lemn, ceramică, pai, pănuşi, sfoară sau... turtă dulce vă este, cu siguranţă, cunoscută de la târgurile de peste an: Costi Lungu, Maria Vasiliu (Târgu Neamţ), Iulian Mihalachi (Bălţăteşti – Neamţ), Melinda Pal, Csaba Deak (Sf. Gheorghe), Lucica Mantraş (Vorona – Botoşani), Viorel Marian (Fălticeni), Eugenia Covalciuc (Iaşi), Maria Bodron (Vaslui), Vasile Neamţu (Nemţişor, judeţul Neamţ), Epa Pavăl (Plopeni, Suceava), Florin Cramariuc (Suceava), Sonia Apalaghiei (Hulubi, Botoşani), Andrei Onu (Bascov, Argeş).

Vedeţi şi: Mărțișor - simbol și tradiție - GALERIE FOTO/ ©Foto: Tudor Ghioc

 Pentru ca primăvara să aducă noroc, se află şi un meşter „nou”, la târgul de Mărţişor de anul acesta, pentru că Oana Munteanu, fiica regretatului olar Dumitru Ifrim de la Schitu Stavnic, duce mai departe spiritul tradiţiei, deprins în familie.

Copiii pot participa, după orele de curs şi numai cât le îngăduie temperaturile destul de scăzute de afară, la ateliere de iniţiere în tehnicile confecţionării mărţişorului tradiţional.
Gina POPA

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Iaşi, Asociaţia „Alexandru Lăpuşneanu” şi Asociaţia „ART - Meşteşugurile Prutului”, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Patrimoniu Iaşi, Muzeul Unirii, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova”, Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ.