Eugen Simion a lansat peste 200 de volume la Palatul Culturii

 

 

 

„O ţară nu este mare prin numărul de oameni, ci prin modul în care îi recunoaşte şi-i stimează”, a spus ieri academicianul Bogdan Simionescu, vicepreşedintele Academiei Române, în deschiderea unuia dintre cele mai importante evenimente găzduite de Complexul Muzeal Moldova Iaşi – lansarea colecţiei „Opere fundamentale”, coordonată de Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, şi Maya Simionescu, vicepreşedintele înaltului for.

Manifestarea, organizată de Academia Română - Filiala Iaşi, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi şi Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă, a reunit în Sala „Henri Coandă” academicieni, cercetători, cadre universitare, oameni de cultură, istorici, prelaţi, dar şi studenţi. Au răspuns invitaţiei Monseniorul Ion Robu, arhiepiscop, Mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti şi membru de onoare al Academiei Române, academicienii Maya Simionescu, Victor Spinei, Mihail Vornicu, Viorel Barbu, Mircea Martin (membru corespondent al forului de la Bucureşti), prof. univ. Maria Geba, prof. univ. Bogdan Creţu, dar şi o delegaţie din Republica Moldova condusă de Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţă din ţara de peste Prut.

Colecţia „Opere fundamentale”, ce reuneşte 210 volume din literatura, critica şi istoria literară românească şi din literatura universală, este un proiect cultural de interes naţional iniţiat în anul 2000 de Eugen Simion, ce a urmat modelul ştiinţific şi estetic francez al colecţiei „Pléiade“, cuprinzând ediţii critice integrale din clasicii literaturii, tipărite în cele mai elegante condiţii. De fapt, în Europa sun doar două colecţii de acest gen – cea din Franţa şi cea din România, după cum a punctat Eugen Simion.

„Tot ce s-a scris important se află în această colecţie”

Primele trei volume au fost publicate sub egida şi cu sprijinul Ministerului Culturii, pe 15 ianuarie 2000, la 150 de ani de la naşterea poetului naţional, şi conţin poezia, proza şi o parte din publicistica lui Eminescu. După 18 ani de existenţă, colecţia a ajuns la volumul cu numărul 210, dedicat scrierilor ideologice şi culturale ale lui Mihail Kogălniceanu, marcând astfel debutul integralei operei acestui important scriitor român. „Dacă ar fi să o iau de la capăt nu aş mai face acest lucru. Eu sunt un om ambiţios şi am dorit să duc totul la bun sfârşit. A fost o muncă imensă, făcută de cercetători, de critici, de toate instituţiile subordonate Academiei Române. Tot ce s-a scris important se află în această colecţie. În dicţionare am inclus toată aria românităţii, nu doar din ţară, ci de peste tot unde sunt români. Eu sunt convins că tot ceea ce se scrie în limba naţională serveşte naţiunii. Avem câteva performanţe care arată importanţa acestei colecţii. Am reunit întreaga operă a lui Cantemir, primul nostru european. Am strâns în 12 volume întreaga critică a lui George Călinescu. Am reuşit publicarea operei integrale româneşti a lui Emil Cioran, cuprinzând 6.000 de pagini”, a spus Eugen Simion. Academicianul şi-a arătat mâhnirea pentru faptul că Ministerul Culturii nu a mai acordat niciun sprijin financiar. „Ne-au ajutat la început Ion Caramitru, pe când era ministru a Culturii, apoi Răzvan Theodorescu, tot din aceeaşi ipostază, apoi finanţările au fost sistate. Am reuşit să continuăm proiectul cu ajutorul unor oameni de bine, cu susţinerea unor primării (mai puţin cea a Iaşului, după cum a punctat Eugen Simion – n.r.) şi a unor consilii judeţene. Ne-am fi dorit să publicăm integral Jurnalul lui Maiorescu, cu cele 1.000 de pagini încă nedeschise, dar nu am avut resursele necesare. Am reuşit totuşi, prin această colecţie, să oferim un cadou poporului român, care este dat de multe ori ca un exemplu nu foarte bun. Există o cultură care trebuie remarcată şi noi am făcut acest lucru”, a adăugat preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române.

„Cultura se formează citind, cu cartea în mână”

Cei prezenţi la lansare au fost unanim de acord că fundaţia culturii unei ţări este dată de cărţi. „Avem nevoie de cartea pe hârtie. Pentru noi, limba română a fost o armă cu care ne-am apărat identitatea noastră naţională. Vă invităm să faceţi o astfel de lansare şi la Chişinău şi ne-am bucura ca evenimentul să aibă loc pe 31 august, de Ziua limbii române, a spus Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţă din Republica Moldova.

Evenimentul a fost apreciat drept unul de suflet poate pentru că scrierile ating mereu frumosul, dau valoare şi construiesc structura intelectuală a fiecărui om. „Cultura se formează citind, cu cartea în mână. Cărţile nu sunt obiecte”, a punctat Bogdan Simionescu, referindu-se la valoarea pe care o aduce fiecare scriitură.

Maura ANGHEL