Folcloristul Dumitru Furtună
Dimensiune font:
Alături de moldovenii Artur Gorovei, Simion Florea Marian, Tudor Pamfile şi Alexandru Vasiliu-Tătăruşi, Dumitru Furtună s-a înscris ca unul din cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se ca bun cunoscător şi colecţionar al folclorului din Moldova de Sus, preocupat deopotrivă de folclorul literar şi muzical, de dans şi costum. Născut, în urmă cu 125 de ani, la 26 februarie 1890, în comuna Tocileni din judeţul Botoşani, Dumitru Furtună provenea dintr-o familie de preoţi.
Între anii 1902 – 1914, a urmat studii secundare la Iaşi, iar în perioada 1910 – 1914, a frecventat cursurile Universităţii de Teologie din Bucureşti. Apoi a slujit ca preot la Dorohoi (1915 – 1920), şi a fost profesor la Seminarul Teologic din acelaşi oraş (1915 – 1950). Prin întreaga sa activitate, prin îndemnul cultivat cu stăruinţă printre seminariştii săi, Dumitru Furtună a realizat cea mai de seamă operă folclorică dintre toţi preoţii moldoveni. Datorită lui, Moldova de Sus, îndeosebi Dorohoiul, a intrat în patrimoniul folcloric naţional.
Vasta arhivă adunată de-a lungul anilor, i-a permis să alcătuiască o adevărată monografie folclorică a nordului Moldovei, din care nu a reuşit să editeze decât patru volume, restul materialelor pierzându-se în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Volumul Izvodiri din bătrâni (1912), cuprinde poveşti din poporul satelor, urmat de Vremuri înţelepte (1913), cu povestiri şi legende româneşti; ultimele două tipărituri sunt: Cuvinte scumpe (1914), taclale, povestiri şi legende româneşti; Firicele de iarbă (1914), povestiri şi legende româneşti. Peste ani, în 1927, a publicat Cântece bătrâneşti din părţile Prutului, culegere cu o introducere despre baladele populare de astăzi, care conţine 67 de balade, îndeosebi haiduceşti. În 1973, a fost publicată antologia selectivă din colecţia folcloristului, alcătuită şi îngrijită de prof. Gh. Macarie, cu titlul Izvodiri din bătrâni.
Dumitru Furtună a fondat şi condus revista „Tudor Pamfile” (1923 – 1928). A colaborat cu articole şi studii de folclor la numeroase reviste şi ziare din epocă. Biografia scrierilor lui Dumitru Furtună numără şi articole despre Gh. Asachi, Titu Maiorescu, C. Negri, M. Eminescu, O. Goga. Principalele sale preocupări de istorie literară au fost dedicate personalităţii lui Ion Creangă, despre care a publicat volumul Cuvinte şi mărturii despre opera lui Ion Creangă, cu prilejul a douăzeci şi cinci de ani de la moarte (1914 – 1915). Trecut la cele veşnice, în urmă cu o jumătate de veac, în ziua de 15 ianuarie 1965, folcloristul şi istoricul literar Dumitru Furtună îşi doarme somnul de veci în cimitirul din Dorohoi.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau