Mari scriitori români în expoziţia „Viaţa românească”. 110 ani de la apariţia revistei

 O expoziţie-eveniment reuneşte documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria literaturii române, de la scrisori şi fotografii, la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită. 

 V-aţi întrebat vreodată cum arăta cartea de vizită a lui George Topîrceanu? Sau ce mărturii au lăsat scriitori precum Mihail Sadoveanu, Păstorel Teodoreanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir sau Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, care şi-au dat întâlnire, de-a lungul vremii, în redacţia uneia dintre cele mai influente publicaţii din epocă? Publicaţia se numea „Viaţa românească”, iar de la prima sa apariţie se împlinesc 110 ani, amintesc reprezentanţii Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi.

Expoziţia „Viaţa românească – 110 ani de la apariţie”, organizată cu această ocazie la Muzeul „Pogor”, valorifică patrimoniul MNLR Iaşi, precum şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită. „Selecţia reconstituie şi evidenţiază momentele prin care a trecut cunoscuta revistă literară şi ştiinţifică, în existenţa ei ieşeană: martie 1906 – iunie 1916, martie 1920 – decembrie 1929, până la mutarea redacţiei la Bucureşti, începând cu ianuarie 1930”, precizează Lăcrămioara Balint, curator al expoziţiei.

Păstorel Teodoreanu către Ion Pillat - pag. 1 şi 7/ Sursa foto: Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi 

Veţi regăsi aici şi o bogată corespondenţă inedită a membrilor redacţiei „Vieţii româneşti”: Mihail Ralea, Octav Botez, Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Păstorel Teodoreanu. G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti ş.a. Printre altele, este expus în premieră un exemplar din „Larousse médical illustré” (ediţia din 1925), care a aparţinut lui G. Topîrceanu, cu sublinieri ale acestuia din anii de boală. La pagina 513, Topîrceanu sublinia în creion roşu, bolile ficatului, între care şi ciroza hepatică (boala care l-a răpus la 7 mai 1937).

Colecţia de fotografii, cu multe rarităţi prezentate pentru prima dată publicului, îi reprezintă pe întemeietorii revistei (Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibrăileanu), pe unii membri ai redacţiei şi pe o parte dintre colaboratori, nume care au rămas în istoria literaturii române. Un spaţiu generos îi este dedicat lui Garabet Ibrăileanu, adevăratul spiritus rector al „Vieţii româneşti”.
Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 25 martie, de la ora 17.30. Tot vineri, de la ora 18.00, la parterul Muzeului „Vasile Pogor” va avea loc şedinţa a XXI-a din seria nouă a Prelecţiunilor Junimii, cu titlul „O instituţie naţională - Viaţa românească”. Prelector va fi istoricul literar prof.dr. Nicolae Scurtu, care este şi consultantul ştiinţific al expoziţiei.
Gina POPA

Expoziţia temporară „Viaţa românească – 110 ani de la apariţie” poate fi vizitată în perioada 25 martie – 25 mai la Muzeul „Vasile Pogor”, de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00.