Remember Panait Istrati la BCU Iaşi

 
 Servitor, hamal în port, zidar, purtător de reclame, mecanic, fotograf sunt doar câteva dintre elementele care compun portretul acestei personalităţi animate de o dorinţă nepotolită de a trăi viaţa fără limite şi de a cunoaşte oameni şi locuri.

 
 Luna aprilie stă sub semnul comemorării a 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a scriitorului Panait Istrati (1884 - 1935), deseori numit „romancier experimental”, care ocupă un loc aparte în literatura română, amintesc reprezentanţii Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” (BCU) Iaşi, anunţând deschiderea expoziţiei „Panait Istrati (1884 – 1935). Fără frontiere”.

Întreaga sa existenţă a fost o aventură extraordinară (servitor, hamal în port, zidar, purtător de reclame, mecanic, fotograf), mânată de o dorinţă nepotolită de a trăi viaţa fără limite şi de a cunoaşte oameni şi locuri. Peregrinările l-au dus de la Brăila la Bucureşti, apoi la Alexandria (în Egipt), la Pireu, Napoli, Damasc, Cairo, Lausanne, Normandia, Nisa, Paris, de la Sankt Petersburg la Nordul îndepărtat şi... înapoi, acasă. Povestitor înnăscut, scrie cea mai mare parte a operelor în franceză (unele traduse apoi de el însuşi în română), seducându-şi cititorii şi purtându-i din poveste în poveste, dintr-un loc în altul, fără frontiere.

„Am conceput, întotdeauna, frumuseţile artistice ca pe nişte divinităţi menite să facă pe om mai bun, să civilizeze lumea. De asemenea, niciodată n-a sălăşluit în cugetul meu ideea de artă pentru artă sau artă pentru nimic. În negura vieţii, arta este singura noastră lumină şi poate unica nădejde de desăvârşire universală [...] în stare să poată schimba, în curgerea veacurilor, faţa urâtă a lumii. Dintre toate valorile sentimentale şi spirituale care stau la baza vieţii superioare, arta este aceea care cuprinde mai multă dragoste, mai multă puritate şi sinceritate. Ea este singura care nu ne înşeală niciodată”, scria Panait Istrati.

Expoziţia este deschisă până pe 15 mai, în spaţiul expoziţional de la etajul I al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi şi poate fi vizitată gratuit, de luni până vineri, în intervalul orar 9.00 – 17.00.
Gina POPA

Înfiinţată în 1835 ca bibliotecă a Academiei Mihăilene şi înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (cea mai veche, de pe la 1640, fiinţând la Mănăstirea Trei Ierarhi), Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi este o instituţie de cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene de astăzi. Biblioteca „Eminescu” înseamnă tradiţie şi continuitate, un centru activ de informare, educaţie şi valorificare a unui inestimabil tezaur.