Studenţii discută despre „istoria mototolită şi neasumată“

 Pe 28 ianuarie, de la ora 17.00, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti invită cititorii la o întâlnire cu scriitorul Cătălin Mihuleac. Discuţiile pornesc de la cel mai nou volum al ieşeanului, „Ultima ţigară a lui Fondane”, iar întâlnirea se va desfăşura la sala „B. P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”.

 

Ziua de 27 ianuarie este decretată „Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului”, iar membrii Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti (ASJ) din Iaşi au organizat, în contextul comemorării, un eveniment care îl va avea ca invitat pe Cătălin Mihuleac, scriitorul care are curajul să privească dincolo de aparenţe şi care a aprofundat istoria din alte unghiuri, nerenunţând la comicul din scrierile sale. Discuţia va avea la bază cel mai recent volum semnat de Cătălin Mihuleac, „Ultima ţigară a lui Fondane”, dar şi romanul „America de peste pogrom”.

Evenimentul va avea loc pe 28 ianuarie, de la ora 17.00, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, sala „B. P. Hasdeu”, iar întâlnirea este deschisă tuturor iubitorilor de literatură.

„Despre Pogromul de la Iaşi am aflat foarte multe detalii atunci când scriitorul Cătălin Mihuleac a fost prezent la cea de-a doua ediţie a evenimentului «Scriitorul lunii». Acum este timpul să privim în ansamblu, să facem cunoştinţă timp de câteva ore cu ceea ce înseamnă holocaustul, având acelaşi invitat, dar un alt volum”, a declarat Ionuţ Teoderaşcu, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti din Iaşi.

Foto: Cătălin Mihuleac la a doua ediție a evenimentului „Scriitorul lunii”.

 „Misiunea acestor cărţi este să scadă nivelul îngrijorător pe care ura rasială îl arată în timpurile noastre şi să facă lumea mai bună pe raza lor de cititori. În alegerea titlului de faţă a primat admiraţia mea pentru Fondane, această fiinţă superioară, care i-a suflat cu superba impertinenţă abstinentului Hitler fumul de ţigară drept în ochi” - scriitorul Cătălin Mihuleac. 

„Mototolim paginile din istorie”?

Vastul „tărâm literar” este cel din care pleacă multiplele întrebări „de ce...?”, iar scriitorul Cătălin Mihuleac declară că „cea mai frecventă întrebare care mi se adresează pe tărâm literar este de ce mă preocupă chestiunea Holocaustului românesc dacă nu sunt evreu. Răspunsul meu invariabil este că mă preocupă tocmai pentru că nu sunt evreu”. „America de peste pogrom” şi „Ultima ţigară a lui Fondane”, spune autorul, „trebuie privite ca două replici la adresa acelui patriotism de tinichea care ne face să mototolim paginile neconvenabile din istorie şi să le aruncăm la coş, în loc să ni le asumam cu onestitate”.

„Ultima ţigară a lui Fondane” conţine 13 microromane cu miez evreiesc. Surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristeţe la veselie, de la moarte la viaţă, de la resemnare la speranţă, ele îmbină într-un dozaj misterios ficţiunea cu realitatea istorică. Aceste scrieri sunt legate de „America de peste pogrom”, romanul bestseller bazat pe documente de epoca tulburătoare din România interbelică. Dacă în roman intriga se desfăşoară pe două direcţii paralele, noul volum surprinde o multitudine de planuri şi situaţii, învăluite metaforic în norii ultimei ţigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz. În ipostazele de victimă, călău ori simplu figurant apar, alături de oameni obişnuiţi, Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul Cernăuţiului, Traian Popovici, sau cuplul Billy Wilder & I. A. L. Diamond. Dar şi profesorul universitar Ioan Gottlieb, marele privitor la stele pe timpul detenţiei sale de la Mauthausen, căruia autorul i-a promis că va scrie cândva o nuvelă frumoasă avându-l ca erou.

Larisa LAZĂR