„Vrem să «repornim» Iaşul, să-l readucem la viaţă”!

  Iulian Boia, directorul executiv al Fundaţiei Iaşi 2021 - Capitală Culturală Europeană (FICCE), a acceptat invitaţia cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” de a dezvălui cititorilor detalii despre stadiul proiectului şi despre şansele Iaşului în această competiţie.

- Iaşul a lansat oficial, pe 21 septembrie, conceptul proiectului Capitală Culturală Europeană 2021. Ce ştim despre conceptele celorlalte oraşe candidate?

- Astfel de detalii sunt păstrate pentru momentul în care că nu mai poate fi afectat parcursul unui proiect. Timişoara a făcut o manevră similară, ei şi-au schimbat şi logo-ul şi sloganul, merg pe „Shine your light – Light up your city!” („Luminează oraşul prin tine!”), cumva apropiat de „Switch on”, pe care l-am lansat cu puţin timp înainte, dar principiile sunt diferite. Ei mizează pe o relaţie cu regiunea Voievodina din Serbia şi, evident, pe faptul că Timişoara e un oraş cu o amprentă culturală foarte puternică. Iaşul a avut comunităţi importante – evreiască, grecească etc. – dar ultimele date statistice ne arată că acesta totuşi nu este un punct forte al Iaşului. Suntem însă în continuare deschişi, avem mulţi străini veniţi la studii în Iaşi – la Universitatea de Medicină „Grigore T. Popa” sau la „Alexandru Ioan Cuza”. Suntem, de asemenea, într-o zonă de frontieră, care constituie un mare atu.

- Pe 10 octombrie vor fi depuse dosarele de candidatură la Ministerul Culturii. Cine sunt cei care vor stabili lista scurtă a oraşelor care vor intra în etapa următoare?

- În juriu sunt zece experţi, nominalizaţi de către instituţiile europene, câte trei de la Parlament, Comisie, Consiliu, unul de la Comitetul Regiunilor şi doi reprezentanţi de la Ministerul Culturii. Între 7 şi 10 decembrie, vom fi prezenţi la Bucureşti, unde va avea loc o sesiune de prezentări, apoi va fi anunţată lista cu oraşele care au trecut de preselecţie. Pe lista scurtă, ne aşteptăm să fie trei-patru, maximum cinci oraşe, şi sperăm, evident, ca Iaşul să fie acolo!

„Titlul acesta se acordă pentru ceea ce va fi oraşul în 2021” 

- Cum aţi descrie concurenţa pe care o are Iaşul în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, raportat la celelalte oraşe candidate din România?

- Urmărim ceea ce se întâmplă în celelalte oraşe, dar în final va conta părerea experţilor europeni. Poate unele oraşe au o infrastructură mai dezvoltată, poate au conexiuni mai bune cu Vestul, dar lucrurile acestea s-ar putea să conteze mai puţin pentru experţi. Nu avem o listă cu principalii concurenţi ai noştri. Ar putea fi surprize... Brăila, de pildă, este un oraş cu tradiţie din perioada interbelică şi nu numai... Cât priveşte Bucureştiul, există percepţia că fiind cel mai mare oraş din România, centru administrativ, politic, economic etc., nu există niciun oraş din România care să poată rivaliza cu Bucureştiul. Titlul acesta se acordă pentru ceea ce va fi oraşul în 2021 şi pentru modul în care arăţi că nu e un moft, o chestiune de orgoliu să ai acest titlu, ci demonstrezi că vrei să promovezi cultura, ca să dezvolţi oraşul: să creezi locuri de muncă în industriile creative, să organizezi evenimente de amploare internaţională, să revitalizezi anumite zone cu probleme. Pe de altă parte, un oraş care nu a mai fost Capitală Europeană a Culturii poate aplica şi, da, putem avea o surpriză. Dar nu putem spune că ne temem cel mai tare de Bucureşti. Surprize pot veni de la oricare alt oraş.

- Cât „cântăresc” în această competiţie evenimentele deja existente, emblematice pentru un oraş sau altul? La Cluj-Napoca, toată lumea ştie că există Festivalul Internaţional de Film Transilvania, la Timişoara, festival de teatru, de jazz...

- Astfel de evenimente sunt relevante, în sensul că îţi arată că oraşul respectiv are capacitatea de a le organiza, dar candidatura nu se poate baza pe evenimente existente deja în programul anual. Evident, acestea se vor întâmpla, vor avea poate o altă amploare. Iaşul are deja experienţă în a atrage participanţi în evenimente internaţionale, personalităţi culturale şi acestea ajută, dar ca să câştigi, ai nevoie de un concept nou şi să arăţi inclusiv cum va influenţa un astfel de titlu dezvoltarea oraşului pe termen lung. Aspectele economice sunt relevante, este important să arăţi că e realizabil ceea ce ţi-ai propus. Noi putem gândi proiecte grandioase, inovative, putem să ne entuziasmăm, ca mai apoi să ne dăm seama că nu avem resursele să facem aceste lucruri – fie capacitatea financiară, fie oamenii cu abilităţile şi expertiza necesare. E necesar un echilibru între ceea ce ne-am dori şi ceea ce putem face nou, dar cu soluţii realiste.

- Nu sunt puţini românii care consideră, şi nu m-aş grăbi să-i judec în vreun fel, că dacă nu mai există fabrici şi uzine, nu se mai produce nimic în România.
- Viitorul nu mai ţine de fabrici şi uzine, ci de mari întreprinderi în care oamenii lucrează cu informaţii.

- Anul acesta, titlul se împarte între oraşele Mons, din Belgia, şi Plzen - Cehia, iar desemnarea lor s-a făcut pe criteriul revitalizării unor zone afectate „dur” de criza economică. Este posibil ca acest criteriu să fie valabil şi în perioada următoare?

- Cunosc mai bine situaţia din Mons, pentru că locuind la Bruxelles, la mai puţin de 100 de kilometri de acest oraş, l-am vizitat chiar de curând. Ei au mizat pe o combinaţie interesantă de cultură şi tehnologie, atrăgând câteva investiţii importante din zona IT. În mod paradoxal, ne-ar fi favorabil acest criteriu, pentru că Iaşul este un pol în regiunea de Nord-Est, a doua cea mai săracă din Uniunea Europeană. Poate fi şi un avantaj, dacă reuşim să comunicăm foarte bine faptul că ne dorim să investim în cultură la modul sustenabil, să formăm generaţii de manageri culturali, care pot crea evenimente valoroase, care pot oferi artiştilor şi oamenilor implicaţi în cultură mijloacele de a trăi din asta! La noi, lipseşte liantul dintre creatori şi public. Nu avem foarte mulţi manageri culturali, iar cei pe care îi avem au învăţat din experienţă şi, poate, din câteva cursuri formale. În afara ţării, există firme profesioniste, cu specialişti în comunicare, în mobilizarea comunităţii, în fundraising... La noi încă nu s-a înţeles că „fundraising” nu înseamnă să ceri bani, ci să creezi parteneriate valoroase, atât pentru cei care ar putea să ofere, cât şi pentru cei care au nevoie de resurse.

- Au fost câteva sincope în derularea acestui proiect, început încă din 2013. Dumneavoastră aţi preluat mandatul de director al Fundaţiei la mijlocul lunii august 2015. V-aţi fi dorit să aveţi mai mult timp la dispoziţie?

- Ar fi fost de mare ajutor să avem mai mult timp, pentru că au apărut multe idei pe parcurs, de la profesionişti din diferite categorii, atât din Iaşi, cât şi din Chişinău şi Cernăuţi, dar nu am avut capacitatea de implementare. Însă domnul Florin Cîntic a fost de la început în această echipă, multe lucruri erau activate. Sunt şi multe lucruri pe care am fi putut să le facem mai bine, eu am încercat în câteva săptămâni şi să mă integrez în echipă, să şi învăţ tot ce se poate despre proiect, regulament, să aflu ce s-a întâmplat în celelalte oraşe. Poate au fost probleme de management în trecut, dar sunt paşi importanţi care s-au făcut din 2013, deci nu pot să spun că am început de la zero.

„Ne dorim ca «Switch On»/ «Comută pe Iaşi» să transforme oraşul”

- Dosarul de candidatură este conceput astfel încât să atragă, în primul rând, atenţia experţilor europeni. Care va fi modalitatea de a atrage atenţia şi susţinerea comunităţii ieşene asupra asupra acestui proiect?

- Pe 15 octombrie, vrem să le arătăm ieşenilor o mostră din ceea ce înseamnă „Switch On” în viziunea noastră. Vom proiecta culori energice pe clădirea-simbol a oraşului, Palatul Culturii, dar nu numai. Vom porni de la noul slogan pe care l-am lansat, „Switch On”, care vine să completeze, să îmbrace într-o formă mai uşor de comunicat conceptul de „Interfaţa răsăriteană a culturii europene”. Noi am schimbat sloganul, nu conceptul. Avem nevoie de un slogan scurt, memorabil inclusiv pentru publicul european, care nu are conexiune cu Iaşul. Era necesar să aducem ceva diferit şi sub aspectul identităţii vizuale şi ne dorim ca „Switch On”/ „Comută pe Iaşi” să transforme oraşul. „Mostra” va consta de această datî într-o iluminare arhitectonică mai specială a Iaşului, pe clădirea Teatrului Naţional, pe clădirea Universităţii „Cuza”, dar trebuie să ajungă şi în alte zone ale oraşului. „Switch On” are şi un sens metaforic, vrem să „repornim” Iaşul, să-l readucem la viaţă. Asta înseamnă şi să trecem dincolo de zonele culturale foarte frecventate ale Iaşului. E bine să ajungem şi în cartiere, şi în zone care au clădiri interesante, curţi interioare, ganguri, nu neapărat locuri care au notorietate. Sunt multe zone în care cultura poate avea un efect de transformare. Evident, este o zonă de idealism, este o zonă de entuziasm, dar trebuie să arătăm cum ne dorim să punem în valoare cultura, pentru a transforma Iaşul.

- Care este bugetul estimat pentru acest proiect?

- Este important de precizat că bugetul acestui proiect va fi finanţat din cel puţin patru-cinci surse: Primăria Municipiului Iaşi, Consiliul Judeţean, Guvernul României, prin Ministerul Culturii, sponsori privaţi – companii, antreprenori din regiune - şi o componentă de atragere de fonturi, granturi pe care le putem accesa. Din discuţiile cu echipa de experţi, proiectul ar avea nevoie de un buget total de 25 de milioane de euro, pentru tot programul din 2017, până în 2022. E work in progress, pentru că încă aşteptăm răspunsuri. Dar vom reuşi!

- Ce reprezintă anul 2017, în acest context?

- În 2016, în luna septembrie, se va anunţa câştigătorul dintre oraşele preselectate, iar din 2017 va trebui să implementăm o serie de evenimente culturale, proiecte pe care noi le-am propus în dosar şi care nu pot fi divulgate. Ceea ce am comunicat presei sunt acele programele majore, cu exemple de bună practică, dintre evenimentelor de tradiţie, pe care, evident, le dorim a fi continuate.

- Unul dintre principalele atuuri ale Iaşului ca oraş candidat la acest titlu este şi apropierea de oraşele Chişinău şi Cernăuţi.

- Da, este partea esenţială a dosarului nostru. Pe 18 august, am demarat o campanie de deschidere către comunitate şi am vrut să facem asta şi în cele două oraşe cu care am semnat un acord de parteneriat pentru susţinerea noastră. Sunt câteva proiecte foarte interesante vizând realizarea unor module culturale Iaşi – Cernăuţi - Chişinău. Ne bucură faptul că ei privesc cu mare entuziasm candidatura Iaşului.

Comunitatea ieşeană a acumulat un anumit scepticism faţă de proiect sau o anumită neîncredere, dar dacă am primit 148 de propuneri de proiecte într-o lună, multe dintre acestea foarte valoroase, mizăm pe revitalizarea acestui entuziasm. Este firesc, până la urmă, să existe şi o doză de scepticism, dar mi-aş dori să trecem peste această atitudine, pentru că nu ne ajută. Îi aşteptăm pe ieşeni să fie alături de noi, avem o serie de oportunităţi de voluntariat. Ne-ar ajuta ca susţinătorii activi pe reţelele de social media să ducă mesajul nostru mai departe, distribuind evenimente din campanii precum #IasiIsBeautiful şi„Ambasadorii Iaşului 2021”, şi să continue să ne trimită perspectivele personale referitoare la acest proiect.

„E frumos la Iaşi şi poate fi şi mai frumos”!

- Cine este Iulian Boia?
- Sunt ieşean „get-beget”, născut, crescut, educat la Iaşi, am absolvit Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Secţia Management. Până să mă implic în proiectul Iaşi - Capitală Culturală Europeană 2021, mă defineam, de obicei, ca fiind antreprenor. Acum sunt „antreprenor cultural”! (Râde)

- V-aţi definit, de asemenea, ca blogger şi activist civic, pledând pentru „o viaţă frumoasă în România”. Pe blogul personal dezvăluiaţi că v-aţi propus să creaţi şi să implementaţi proiecte sociale care să schimbe în bine viaţa oamenilor din jur. Consideraţi că aţi reuşit?

- În timpul liceului şi al facultăţii, am fost voluntar în diferite asociaţii, organizaţii. Am început cu cei de la Asociaţia „Vector”, cu Fundaţia „Bethany”, iar cea mai importantă organizaţie pentru mine a fost AIESEC, prezentă în 15 oraşe din România, în peste 100 de ţări din lume. Acolo m-am format mai mult decât în facultate, prin ceea ce am învăţat, practic, să fac.

Din 2005, până în 2010, acolo am învăţat să fac management de proiect, am primit primele responsabilităţi, am avut un contact foarte bun cu ceea ce înseamnă mediu internaţional, pentru că la nivel mondial, AIESEC a facilitat foarte multe stagii internaţionale pentru tineri. Am fost într-un astfel de stagiu într-o companie din Slovacia, apoi în Anvers – Belgia, la o companie din domeniul comunicaţiilor, şi în cele din urmă înglobând aceste experienţe, mi-am spus că este momentul să-mi deschid propria companie şi cinci ani am lucrat în domeniul industriilor creative – materiale promoţionale, personalizate.

- Aţi fost implicta, de asemenea, în proiectul de revitalizare urbană „Turnul Nostru”, aţi făcut o campanie „Ieşenii vor aeroport”, în 2012 – 2014, aţi înfiinţat Fundaţia Comunitară Iaşi...

- În cercurile pe care le frecventez eu, întâlnesc motive de entuziasm! Idealismul meu şi dorinţa de a face lucruri în Iaşi se datorează faptului că întâlnesc oameni asemeni mie, oameni care se implică, oameni care vor să rezolve probleme de infrastructură, cetăţeni activi. Cu toţii suntem cetăţeni, în sensul că ne plătim taxele, dar nu cu toţii ne interesăm cum sunt cheltuiţi banii pe care îi plătim, nu ştim să intrăm într-un dialog cu administraţia, nu ştim să le cerem anumite lucruri. Ori noi asta am încercat să schimbăm şi aşa am înfiinţat şi Asociaţia Civică. Vrem să schimbăm mentalitatea făcând ceva concret, rezolvând nişte probleme concrete. Pentru că e frumos la Iaşi şi poate fi şi mai frumos!

- Cum aţi primit propunerea de a deveni director executiv al Fundaţiei?

- M-a luat prin surprindere. Venisem în ţară, în vacanţă, şi eram pe picior de plecare spre Buxelles. Domnul Florin Cîntic, ştiindu-mă din perioada în care eram la AIESEC, m-a sunat şi m-a întrebat dacă m-ar interesa să aplic pentru acest post. Am avut nevoie de câteva zile să analizez lucrurile, deşi am urmărit acest proiect, la nivel online, şi aşa m-am mutat în Iaşi pentru acest proiect.

Gina POPA