Cod roşu de nitraţi în judeţul Iaşi

9.221 de fântâni publice înregistrate în judeţul Iaşi reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea ieşenilor* conform unei analize realizate de Direcţia de Sănătate Publică anual sunt înregistrate îmbolnăviri şi chiar decese din cauza fântânilor contaminate cu nitraţi * de la începutul anului, în judeţul Iaşi s-au înregistrat 8 cazuri, în 2013 - 14 cazuri soldate cu un deces şi în 2012 - 20 de cazuri şi un deces * la nivel naţional, Iaşul se află pe primele locuri la numărul de îmbolnăviri 

În România încă se moare în urma intoxicaţiilor cu nitraţi pentru că autorităţile sanitare nu au impus măsuri ferme de monitorizare a calităţii apei din fântânile publice. Pentru că pânza freatică este afectată în urma folosirii îngrăşămintelor chimice înainte de 1989 sute de fântâni din judeţul Iaşi reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea populaţiei din cauza concentraţiei mari de nitraţi. Deşi ar trebui să existe o monitorizare mai riguroasă a calităţii apei din fântâni, puţine primării îşi permit să efectueze analize care să evidenţieze calitatea apei.
9.221 de fântâni în judeţul Iaşi
În judeţul Iaşi sunt înregistrate 9.221 de fântâni publice, însă, foarte puţine dintre acestea au fost verificate din punct de vedere sanitar. De la începutul anului, doar 25 de primării au solicitat monitorizarea calităţii apei prin recoltarea de probe. Preţul unei analize efectuate la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi variază între 150 şi 170 de lei. Toate aceste monitorizări au loc abia după ce apar în spitale cazuri grave de intoxicaţii cu nitraţi. Sugarii sunt victimele apei otrăvite din fântâni. De la începutul anului s-au înregistrat 8 cazuri de intoxicaţii cu nitraţi.
Primăriile sunt obligate să verifice calitatea apei din fântâni
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică susţin că primăriile au obligaţia, prin lege, să aducă probe pentru verificarea calităţii apei din fântâni. „De la începutul anului, doar 25 de comune din cele 92 din judeţul Iaşi au adus probe de apă la DSP pentru verificare. Întreaga responsabilitate revine primăriilor, care ar trebui să informeze populaţia asupra riscurilor la care se supun în cazul în care consumă apă din fântâni contaminate cu nitraţi”, a precizat dr. Lucian Indrei, directorul DSP Iaşi. În cazul celor opt cazuri de intoxicaţii, reprezentanţii DSP au făcut analize. „În toate aceste cazuri, Direcţia de Sănătate Publică a efectuat analize de laborator la fântânile care ar fi putut declanşa aceste intoxicaţii. În trimestrul I s-au înregistrat cinci cazuri la Popeşti, Oţeleni, Mironeasa şi Strunga. În trimestrul II intoxicaţiile au avut loc în Scânteia, Mogoşeşti şi Vlădeni”, a precizat Marius Voicescu, purtătorul de cuvânt al DSP Iaşi.
Primarii susţin însă că analizele în cazul fântânilor sunt costisitoare. „În comună sunt aproximativ 200 de fântâni şi s-au făcut numeroase analize, însă sunt destul de costisitoare. În urma numeroaselor informări oamenii au ajuns să folosească apa numai pentru gătit şi pentru animale. În curând vom da în funcţiune întreaga reţea de apă din Timişeşti. Până în prezent avem 150 de abonaţi şi sperăm ca în scurt timp numărul lor să se dubleze”, a precizat Ciprian Aiojoaiei, primarul localităţii Oţeleni.

Două decese în ultimii doi ani
În 2013 au fost înregistrate 14 cazuri de intoxicaţii din care un deces înregistrat în localitatea Voineşti. Primarul localităţii susţine că abia anul viitor localitatea va fi racordată la reţeaua de apă. „În toată comuna sunt 30 de fântâni, majoritatea sunt pe domeniul privat şi nu avem un control asupra lor. Din verificările care s-au făcut, apa nu este potabilă în toată localitatea. Sunt familii care nu îşi permit să cumpere apă îmbuteliată şi atunci apar şi intoxicaţiile cu nitriţi”, a precizat Gheorghe Dobreanu, primarul localităţii Voineşti. Câte două cazuri s-au înregistrat în comunele Miroslava şi Lungani, iar câte un caz a fost semnalat în localităţile Rediu, Andrieşeni, Sineşti, Ţigănaşi, Strunga, Belceşti, Dumeşti şi Voineşti. Acum doi ani, Direcţia de Sănătate Publică a primit solicitări de la 33 de primării din judeţul Iaşi şi a analizat apa din 221 de fântâni, dintre care 176 au fost necorespunzătoare din punct de vedere chimic.
Un deces din cauza intoxicaţiilor cu nitraţi s-a înregistrat şi în anul 2012 în localitatea Victoria. Primarul localităţii susţine că toate fântânile din localitate au apă nepotabilă. „În comună există reţea de apă din anul 2006 şi fântânile au tăbliţe cu inscripţia apă nepotabilă. Toate fântânile sunt contaminate cu nitraţi, apa fiind folosită doar pentru animale. Populaţia îşi asumă riscul pe propria răspundere dacă consumă apă din aceste fântâni”, a precizat Daniel Creţu, primarul localităţii Victoria. Reprezentanţii DSP susţin că în anul 2012 s-a organizat o campanie amplă de monitorizare a calităţii apei fântânilor din judeţ. „În anul 2012 au fost centralizate 20 de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi din care şi un deces. În toate aceste cazuri, DSP a efectuat analize de laborator la fântânile care ar fi putut declanşa aceste intoxicaţii. Preventiv, în 2012, în cadrul Programului de Sănătate, DSP Iaşi prin Compartimentul de Igiena Mediului, a efectuat 145 de analize de laborator la probe recoltate de la fântânile din judeţul Iaşi, fiind vizate în special localităţile care nu au surse alternative de apă”, a mai subliniat Marius Voicescu, purtătorul DSP.

Copiii, cei mai vulnerabili
Specialiştii susţin că odată ajunşi în organism prin intermediul apei şi al alimentelor contaminate, substanţe sunt mult mai toxice. Medicii susţin că ingerarea unei cantităţi de nitraţi peste limita admisă poate duce la hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi endocrinologice.
Atunci când vine vorba de hrana pentru copii, apa este cel puţin la fel de importantă ca formula de lapte ales. Asta pentru că ea poate conţine, pe lângă sodiu, calciu, magneziu şi alte săruri, o componentă care nu apare pe etichetă: nitraţii. Nou-născuţii sunt cei mai expuşi riscului de contaminare cu nitraţi, deoarece flora lor microbacteriană nu este încă dezvoltată pentru a lupta cu aceştia. Tocmai de aceea, în cazul lor se întâlneşte cel mai des methemoglobinemia, consecinţa cea mai gravă a intoxicării cu nitraţi. „Afecţiunea cunoscută şi drept blue baby syndrome (sindromul albastru al nou-născutului) este caracterizată de o creştere anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă incapabilă să transporte oxigenul. Aceasta se manifestă prin cianoza pielii (învineţire accentuată), dificultăţi respiratorii, care pot culmina cu asfixierea şi decesul copilului”, a precizat dr. Tamara Solange Roşu, şeful Unităţii de Primirii a Urgenţelor din cadrul Spitalului de Copii „Sf. Maria” Iaşi. Specialiştii susţin că prezentarea de urgenţă la medic este vitală în cazul intoxicaţiilor cu nitraţi. „Nitraţii pătrund în organism, se transformă în nitriţi şi blochează hemoglobina din capacitatea ei de a fixa oxigenul, iar în felul acesta se produce o insuficientă oxigenare a tuturor ţesuturilor din organism – în special la nivelul ţesutului nervos central, punând în pericol uneori chiar viaţa copiilor”, a precizat prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie şi şeful Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului „Sf. Maria”. Medicii sunt de părere că populaţia ar trebui educată să nu folosească apă din fântâni pentru prepararea hranei bebeluşilor, în caz contrar riscă să le pună în pericol viaţa copiilor.
„În zona Moldovei, unde intoxicaţiile cu nitraţi sunt în creştere, este vitală informarea populaţiei, în special a gravidelor asupra riscului pentru sănătate pe care îl reprezintă prepararea formulelor de lapte cu apă contaminată cu nitraţi. În acest sens trebuie promovată alimentaţia naturală la sân”, a mai precizat prof. dr. Burlea.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică în parteneriat cu primăriile din judeţul Iaşi susţin că vor informa populaţia legat de modul de amplasare a fântânilor. „Este deosebit de importantă informarea populaţiei care foloseşte ca sursă apa din fântâni cu privire la amplasamentul, construcţia fântânii şi asigurarea protecţiei sanitare a acesteia. În acest sens, persoanele care îşi construiesc fântână trebuie să o amplaseze astfel încât în vecinătate să nu existe grajduri, latrine, iar şiroirea apelor să nu provoace contaminarea pânzei freatice”, a precizat Marius Voicescu. Primarii însă nu sunt aşa de optimişti legat de acest program. „Educaţia populaţiei este foarte greoaie. Indiferent de ce îi spunem omul tot face aşa cum a fost învăţat o viaţă”, a subliniat Ciprian Aiojoaiei, primarul localităţii Oţeleni.
Cel mai recent caz s-a înregistrat în luna august, când o pereche de gemeni în vârste de 15 zile din Podu Iloaiei a ajuns în stare gravă la Spitalul „Sf. Maria”, intoxicaţi cu nitraţi. Bebeluşii, fată şi băiat, au ajuns pe mâna medicilor după ce mama lor le-a pregătit lapte praf cu apă din fântână. Cristina MIHĂILĂ

Un studiu realizat de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Supravegherea Calităţii apei din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti arată că la nivelul întregii ţări s-au înregistrat, în anul 2007, 128 de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă. Aceste cazuri au fost depistate în 20 de judeţe. Din cele 128 de cazuri, 3 cazuri s-au soldat cu deces în judeţele Botoşani, Călăraşi şi Olt. Grupa de vârstă cea mai vulnerabilă a fost cea a sugarului de 1 – 3 luni, urmată de grupa nou - născuţilor. Ponderea cea mai mare au avut-o cazurile în care sugarul a fost alimentat artificial, urmând grupa sugarilor alimentaţi mixt. Conform aceluiaşi studiu, judeţele Iaşi, Bacău, Botoşani, Vaslui, Buzău, Dolj şi Olt au raportat un număr crescut de cazuri în ultimii ani.
***
9.221
Acesta este numărul de fântâni publice înregistrat în judeţul Iaşi

170 de lei
Acesta este preţul unei analize efectuate la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi pentru verificarea calităţii apei din fântâni
***
„Întreaga responsabilitate revine primăriilor, care ar trebui să informeze populaţia asupra riscurilor la care se supun în cazul în care consumă apă din fântâni contaminate cu nitraţi”
dr. Lucian Indrei, directorul DSP Iaşi