1poluare
1poluare2
poluare-iasi-feb-29-2008-polution-iasi-feb-2008
praf_in_iasi

Dimensiune font:

Cum a ajuns Iaşul în topul celor mai poluate oraşe din România

| 07-06-2017 05:45

Despre depăşirile valorilor admise de pulberi în suspensie în Iaşi se vorbeşte de ani buni, dar cu toate acestea măsurile vizând eliminarea fenomenului s-au lăsat aşteptate * de-abia anul acesta s-a pus accent pe protejarea ieşenilor de praf şi aceasta doar după ce Uniunea Europeană a ameninţat România cu declanşarea procedurilor de infringement, vizate fiind trei municipii: Bucureşti, Braşov şi Iaşi * realitatea, însă, este că din 2012 încoace staţiile care monitorizează calitatea aerului au înregistrat multiple depăşiri ale valorilor maxime admise, ceea ce înseamnă practic că, de cinci ani, municipalitatea nu a făcut nimic sau a făcut prea puţin pentru ca acest lucru să fie remediat.


Poluarea aerului cauzată de depăşirea indicatorului PM10 (pulberi în suspensie) este o problemă gravă, manifestată în municipiul Iaşi în anii precedenţi şi în mod special în anul 2012. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2012 în municipiul Iaşi au evidenţiat un număr total de 91 depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10, determinate gravimetric, din care 58 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră, 8 depăşiri la staţia de fond urban IS-4 Copou Sadoveanu şi 25 depăşiri la staţia de fond rural-trafic IS-6 Bosia Ungheni. Mai mult, în staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră s-a înregistrat un număr de 71 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane, care a fost redus la 58 de depăşiri în urma aplicării prevederilor Art. 21 din Directiva 2008/50/CE privind contribuţia datorată resuspensiei particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarnă.

Tot în staţia de trafic Podu de Piatră s-a înregistrat o depăşire la media anuală, pentru PM10 determinat gravimetric, de 47,63 μg/m3 faţă de 40 μg/m3 care este valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută în Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Zona Metropolitană Iaşi este formată din 6 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente şi a fost realizată prin proiect PHARE RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Cele şase staţii sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentraţiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie (PM10).

Comisia Europeană spune că, de fapt, poluarea ar fi început în 2007

Doi ani mai târziu, Comisia Europeană a lansat un infringement împotriva României, pe motiv că aceasta nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine. Potrivit rapoartelor oficiale prezentate de forul european, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de poluare. „România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur”, se arată în comunicatul CE. Comisia Europeană reaminteşte, că, în conformitate cu legislaţia UE, statele membre au obligaţia de a limita expunerea cetăţenilor la particulele de acest tip. Potrivit ultimelor rapoarte din 2012, „cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007”, fără a se întreprinde nimic pentru protejarea sănătăţii acestora.

Cu toate acestea, oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au ţinut să precizeze că materiale de presă referitoare la faptul că, în ţara noastră, cetăţenii (printre care şi ieşenii) sunt supuşi continuu unor niveluri nesănătoase depoluare nu sunt fondate. „Iaşul nu este un oraş poluat. Un oraş poluat ar fi cel care la toate cele patru staţii care monitorizează situaţia s-ar înregistra depăşiri la toate substanţele. Nu avem astfel de depăşiri. Suntem în limitele normale ale unei zone urbane mari, aglomerate. Nu e nimic ieşit din comun, cu excepţia problemei cu pulberile”, spunea Bogdan Victor Davideanu, directorul executiv al APM Iaşi, în 2014. Totuşi, şefii agenţiei au admis că există şi depăşiri ale valorilor maxime admise în ceea ce priveşte pulberile în suspensie, mai ales în zona staţiei din Podul de Piatră, dar că, la nivelul unui an întreg şi raportat pentru tot oraşul, acestea nu ating pragul de 35 de depăşiri, cât acceptă organismele europene.

Măsurile pentru reducerea poluării, sublime, dar lipsesc cu desăvârşire!

Paradoxal, în ciuda avertismentelor şi chiar numărul şantierele din oraş se diminuase începând cu sfârşitul anului 2014, tradiţionalul plan anual vizând îmbunătăţirea calităţii aerului în Iaşi coincidea cu cele publicate în anii anteriori. Din acest, ieşenii aflau că poluarea în Iaşi se va reduce după „organizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind rolul esenţial al cetăţenilor în gestionarea fenomenului de poluare la nivel urban”! La fel de inutilă a fost şi măsura vizând „alocarea unui număr verde sau implementarea unei aplicaţii pentru telefoanele mobile la care se pot face sesizări referitoare la nerespectarea regulilor de bune practici”. Alte măsuri pot fi considerate ca fiind ipocrite atât timp cât se vorbeşte despre „alocarea primei benzi de circulaţie doar pentru transportul în comun şi vehicule de intervenţie, pentru arterele pe care există trasee de transport în comun”.

Restricţionarea traficului greu prin centrul oraşului este o altă măsură care a mai fost propusă, dar care nu s-a aplicat niciodată. În ciuda mutării Vămii în CUG, TIR-urile continuă să tranziteze fără probleme centrul oraşului şi mai toate cartierele. În acelaşi plan se vorbeşte în fiecare an de „O zi în oraş fără maşini”, în condiţiile în care în ultimii ani s-a putut circula fără restricţii pe 22 septembrie.

În fine, nici măsura vizând înlocuirea maşinilor personale vechi nu pare aplicabilă, atât timp cât Programul Rabla nu mai tentează niciun şofer, iar alte măsuri vizând stimularea cumpărării de maşini nepoluante nu s-au luat de ani bun. Ajungem astfel la cuvintele şefului APM Iaşi, Victor Bogdan Davideanu, expirmate în urmă cu trei ani. „Depăşirile la pulberile în suspensie vor dispărea când Salubris îşi va cumpăra maşini de măturat cu aspiratoare, moderne. Sau când RATP va avea bani să-şi reînnoiască parcul auto. Nu în ultimul rând, când transportatorii români vor avea şi conştiinţă în aceeaşi măsură ca şi banii de care dispun, deci când vor cheltui şi pentru protecţia mediului. Până atunci, se circulă cu toate hârburile. România este o groapă de gunoi în privinţa autoturismelor”, spunea acesta, în februarie 2014.

Cât priveşte reorganizarea circulaţiei la nivelul reţelei pentru descongestionarea traficului, dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă prin amenajarea variantelor de ocolire Nord, Nord – Vest şi Sud – Est, este o utopie să credem că lucrurile se vor rezolva de la sine, atât timp au trecut zece ani de când se vorbeşte de realizarea autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş. La fel stau lucrurile şi cu reabilitarea liniei de tramvai Iaşi – Dancu, nepusă în practică de ani buni şi fără de care nu se poate vorbi de o legătură între zona ERA – Centura uşoară Sud şi DC 27.

Practic, doar măsurile ce vizează extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti în zona centrală a Iaşului, precum şi accesului pietonal şi cu bicicleta către zona de agrement Ciric au fost singurele iniţiative concrete, la fel ca şi cele vizând extinderea zonelor verzi.

 

Cauzele care generează depăşirea valorii maxime sunt multiple, însă cele mai importante sunt traficul şi încălzirea urbană. Dacă în ceea ce priveşte operatorul de termoficare, acesta a promis că se va conforma tuturor prevederilor referitoare la poluare, în cazul TIR-urilor care tranzitează Iaşul nu se văd realizări concrete.

 

În 2014, staţiile de mediu indicau valori acceptabile

Urmare a monitorizării calităţii aerului prin cele 6 staţii automate, în anul 2014, în Zona Metroplitană Iaşi s-au înregistrat un număr total de 76 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane, la indicatorul particule în suspensie PM10 înregistrate în toate staţiile de monitorizare, determinate gravimetric, din care: 26 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podul de Piatră, 3 depăşiri la staţia de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu, 22 depăşiri la staţia de fond suburban IS-5 Tomeşti şi 25 depăşiri la staţia de fond urbantrafic IS-6 Bosia Ungheni. În anul 2014, se observă că numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10 determinate gravimetric în toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului s-a situat sub numărul de 35 stabilit conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Nu s-a depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/m3) la indicatorul PM10 în nicio staţie de monitorizare a calităţii aerului din aglomerarea Iaşi.

Problemele au reapărut în 2016

După doi ani, probleme poluării în Iaşi a fost repusă pe tapet primarul Mihai Chirica admiţând că Iaşul se află la doi paşi de a intra în procedura de infringement pe care Uniunea Europeană o aplică oraşelor care nu-şi protejează cetăţenii de poluarea cu praf (PM 10). „Am participat la o discuţie foarte aprinsă, aş putea să-i spun, în ceea ce priveşte riscul de infringement pe care-l are Iaşul, sau România datorită deselor depăşiri privind poluarea cu PM 10. Până în momentul de faţă sunt 33 de depăşiri şi mai sunt acceptate doar două până la sfârşitul acestui an”, spunea edilul. Declaraţia acestuia survenea la scurt timp după ce tot primarul Iaşului susţinea, într-un interviu acordat un site cu tentă ecologistă, că depăşirile înregistrate de staţia din Podul de Piatră se datorează faptului că „cei de la Agenţia de Protecţie a Mediului au pus instalaţia de măsurare lângă o brutărie”!

Faci bloc, faci şi rampă de spălare!

Îmbucurător, însă, este faptul că, de această dată, şeful oraşului a anunţat măsuri concrete pentru diminuarea gradului de poluare cu praf, în condiţiile în care ani la rândul planurile municipalităţii vizând acelaşi demers făceau referire la măsuri de ordin general şi mai puţin punctuale. „Vrem să introducem o reglementare, chiar de luna viitoare: orice autorizaţie de construire va avea obligatoriu introdusă existenţa rampei de spălare, indiferent că faci o casă sau un bloc. Vom aduce noi (n.r. Primăria Iaşi) o schiţă sumară privind felul cum va trebui să arate această rampă de spălare”, a explicat Mihai Chirica.

O altă măsură vizează SC Salubris, care, pe viitor, va avea un program săptămânal de spălare a arterelor intens circulate din oraş. „Prin hotărâre de CLM, vom perimetra o anumită zonă, după care vom face o descriere pe fiecare bulevard şi vom şti că lunea se spală - dau un exemplu – B-dul Independenţei, A. Panu, Str. Palat, Pd. Roş - şi nu mai parchează nimeni. A doua zi ne ducem pe Nicolina, a treia zi ne ducem prin alt cartier...”, adaugă primarul oraşului. De asemenea, municipalitatea va reglementa regimul parcărilor din oraş, prin crearea unei structuri specializate în organigrama Primăriei, care va urmări respectarea a două reguli esenţiale în viziunea edilului-şef: cine parchează plăteşte, iar cine opreşte în locuri interzise, de asemenea, plăteşte!

O altă hotărâre a Primăriei vizează spaţiile verzi din aproprierea trotuarelor, acea plat-bandă. „Şi în această primăvară s-a constatat că spaţiul verde nu rezistă peste iarnă. Agresivitatea oricărui tip de antiderapant provoacă dispariţia acelui spaţiu verde. Prin urmare la vom scoate, nu vor rămâne decât acele casete ale copacilor. În compensaţie, vom crea spaţii verzi în zone unde acestea nu există”, a explicat Chirica. Mai mult, Primăria Iaşi va continua să monteze pavele ecologice între blocuri astfel încât să creeze noi locuri de parcare fără schimbarea destinaţiei de spaţiu verde.

Camioane puse să circule între anumite ore sau zile

O nouă decizie se referă la transportatori: indiferent de natura mărfii cărate de camioane, toate vehiculele vor trebui să aibă prelate. Mai mult decât atât, municipalitatea ieşeană intenţionează să introducă restricţii de trafic greu. „Altfel pus, să împărţim traficul greu pe repere orare în cadrul zilei şi pe zile în cadrul săptămânii. Să încercăm să diluăm astfel traficul greu, poate reuşim să-i convingem să circule mai mult sâmbătă când indicatorii de trafic sunt foarte scăzuţi”, a mai spus primarul.

Nu a fost uitată nici Compania de Transport Public Iaşi, care va trebui să opereze pe zonele unde există staţii de măsurare a calităţii aerului doar cu autobuze EURO 6.

Cât de mult vor conta aceste măsuri, se va vedea la nivelul deciziilor pe care le vor lua organismele europene în cazul Iaşului. Oricum, singurul lucru cert este că poluarea în oraş va dispărea în momentul în care vor exista variante de ocolire a Iaşului. „Cred că este nevoie să atragem atenţia supra susţinerii proiectelor de investiţii pentru că în caz contrar România va plătit penalităţi către Comisia Europeană, bani pe care i-am putea folosi asltfel”, afirma, luna trecută, Mihai Chirica. Tudor DAMASCHIN

 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

ULTIMA ORA

 

 

PUBLICAŢIE DE VANZARE SC Avrasop SRL, cu sediul social în mun. Iaşi, bd. Independenţei, nr. 4-6, ap.cam 8, înregistrată la ORC Iaşi sub nr. J22/284/2005, CUI 17192970, prin lichidator judiciar Rodafis IPURL cu sediul în mun. Iaşi, str. Străpungere Silvestru, nr. 48 A, anunţă vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a bunurile mobile: Plug cu brazde PP3 – 701 lei; Grapa cu discuri – 1696 lei; Tăvălugi - 841 lei; Cisternă 3,6 to –1682 lei (prţturi fără TVA). Preţurile de pornire reprezintă 35% din preţurile de evaluare. Valorificarea activelor prin licitaţie publică deschisă cu strigare va avea loc la data de 23.01.2018, ora 10, la sediul lichidatorului judiciar. Pentru bunurile neadjudecate, licitaţia se va repeta în ziua de 30.01.2018, aceeaşi locaţie şi oră, aceleaşi preţuri de pornire. Condiţiile de participare la licitaţie sunt conţinute în Caietul de sarcini. Caietul de sarcini, în valoare de 50 lei, se achiziţionează de la sediul lichidatorului, unde se depune şi documentaţia de participare la licitaţie, în original, până în preziua licitaţiei, orele 13.00. Garanţia de participare este de 30% din suma reprezentând preţul de pornire şi va putea fi plătită în contul nr. RO80BUCU1032235332633RON deschis la Alpha Bank Iaşi pe numele debitorului. Prezentul anunţ constituie şi notificare către creditori, debitor şi orice persoană fizică sau juridică interesată în cauză. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare au obligaţia, sub rezerva sancţiuni decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data licitaţiei. Informaţii suplimentare la tel/fax 0232/273948, e-mail: rodafis@gmail.com
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Minbucovina S.A., cu sediul în loc. Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr. 1, jud. Suceava, C.U.I. RO14725610, O.R.C. J33/358/2002, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., numit potrivit Sentinţei 395/24.06.2008, pronunţată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 3759/86/2008*, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică a următoarelor active proprietatea debitoarei: Denumire activ – Valoarea de pornire a licitației (lei, fără T.V.A.) Activ 3. „Fostul Perimetru Deal Negru Superior”, situat în com. Fundu Moldovei, jud. Suceava cu St construită-3.319,10 mp. Fosta cantină (190557), nr. cad. 1690, CF 5260/Fundu Moldovei, regim de înălțime P+E+M, St construită-1603,10 mp. Sediul de birouri (190032), nr. cad. 1687, CF 5263/Fundu Moldovei, regim de înălțime P+2E, St construită-1716 mp, învecinat cu fostul perimetru exploatare minieră Dealu Negru Inferior, deschidere la DJ 175, pretabil la activități comerciale (restaurant, pensiune etc). Terenul pe care este amplasat activul este proprietatea Statului Român și nu face obiectul vânzării. – 424.000,00lei Activ 4. Pensiune Turistică Tolovanu situată în loc. Iacobeni-Tolovanu, județul Suceava, Sc-910,12 mp, regim de înălțime P+E, pe teren intravilan curți construcții St-18.601mp, (din acte: 19.027 mp, nr. cds. 30430 al C.F. 30430/Iacobeni), împrejmuit, învecinat cu râul Bistrița, front stradal 185ml, deschidere la DN 18; parcare și utilități. – 1.067,229,44 lei Activ 5. Sediu administrativ Minbucovina situat în oraş Vatra Dornei, str. M. Eminescu, nr. 1, jud. Suceava, St construită-614,79 mp, (100161) cu nr. cadastral 3224-C1, înscrisă în Cartea Funciară nr. 34081/Vatra Dornei, regim de înălțime P+E+M, împrejmuit și învecinat cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, utilități, accesul din str. M. Eminescu, pretabil pentru spații de birouri. Terenul se află în proprietatea Statului Român și nu face obiectul vânzării. – 774.445,50 lei Activ 10. „Clubul Minier Iacobeni” situat com. Iacobeni, jud. Suceava (în vecinătatea primăriei Iacobeni), teren intravilan curți construcții - 4.716 mp, nr. cadastral 30362/Iacobeni, Clădire club minier St construită - 449 mp, cu scena și scaune, teren sport St-598 mp, utilități, împrejmuit, front stradal 27,26 ml, deschidere la DN 17, acces din strada Republicii, pretabilă pentru activități comerciale (restaurant). – 517.106,25lei Activ 11. Teren intravilan curți construcții „Laboratorul Iacobeni” situat în com Iacobeni, jud. Suceava (învecinat cu fosta Platformă minieră Iacobeni) St-4.360 mp, înscris în CF nr. 30585/Iacobeni nr. cds. 30585, clădire laborator St construită-767 mp și magazii St construită-1,203 mp, utilități, împrejmuit, acces din DN 17, pretabil pentru sediu de birouri, grădiniță, școală etc. – 970.807,50lei Activ 16. „Transporturi Auto Iacobeni” situată în com. Iacobeni, jud. Suceava (în vecinătatea primăriei Iacobeni), teren intravilan curți construcții, St-8.249 mp, intabulat în C.F. 2037, nr. cad. 1831, și construcții, St construită-1.053 mp, împrejmuit, platformă betonată, parcare și utilități, acces din E576, pretabil pentru atelier, service auto etc. – 268.118,00 lei Licitaţia va avea loc la sediul lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, pe data de 09.03.2018, ora 14.00, şi se va desfăşura în conformitate cu prevederile regulamentului de vânzare aprobat de către adunarea creditorilor. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 08.03.2018, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași. Bunurile se vând libere de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, în fiecare zi de luni până vineri, orele 9.00–16.00, până pe data de 08.03.2018, ora 12.00, sau pe site-ul www.insolventa.ro, pe baza unei programări prealabile de 24 de ore. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.: 0232/243864. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
Comorile neştiute ale Iaşului
08/11/2017 12:15

 De la Iaşi la Moşna nu faci mai mult de o oră cu maşina, pe un drum asfaltat. Se vede că sunt oameni gospodari in zonă, după casele ingrijite. Cele bătraneşti se strecoară timid de după pomii i ...

Corupţia, flagelul care zguduie universităţile ieşene!
01/11/2017 04:30

În ultimul deceniu, invăţămantul superior ieşean pare a fi intrat in „zodia infracţionalităţii”. Astfel, nu a fost instituţie de profil care să nu fi fost cutreierată de oamenii legi ...

Cinematografele ieşene, transformate în săli de spectacole şi cafenele culturale
25/10/2017 05:45

Cozi intermidabile, public de toate varstele... Pe puştani ii vedeai incă de la ora 8.00, in timp ce maturii preferau spectacolele de la 19.00. Sălile erau neincăpătoare pentru că, in acele vremuri, l ...

Cine a luat primii bani europeni în Regiunea de Nord-Est
24/10/2017 13:15

Cele mai recente date publicate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est arată că doar 59 de proiecte au primit toate avizele necesare şi sunt in implementare prin Programul Operaţional Regional 20 ...

Judeţele Moldovei, campioane la defrişări ilegale
11/10/2017 05:15

Pădurile Moldovei dispar sub privirile neputincioase ale autorităţilor, iar sute de tăieri ilegale sunt inregistrate prin aplicaţiile dedicate ori cele descoperite de organele abilitate. Potrivit ultimului ...

„Repetenţii” Sănătăţii ieşene
04/10/2017 12:49

În timp ce unii pacienţi stau pe liste de aşteptare in alte oraşe ori se roagă să scape cu bine sau să fie locuri in alte judeţe unde să fie primiţi, la Iaşi unele proiecte care ar schimba total ...

Moartea circulă cu viteză pe străzile din județ!
13/09/2017 06:00

Viteza constituie principala cauză generatoare de accidente rutiere grave in judeţul Iaşi, potrivit statisticilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ). Acesta este şi motivul pentru care oamenii legi ...

Iadul copiilor abuzaţi de propriile rude
30/08/2017 05:45

Copiii au o serie de drepturi, cum ar fi cel la educaţie, iar părinţii care refuză să-i lase să meargă la şcoală pot ajunge la puşcărie. Astfel, potrivit legislaţiei, minorii nu pot fi supuşi la mu ...

Cum a ajuns inima Bucovinei pe primul loc la spaţii moderne de retail
23/08/2017 06:01

În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează doar in mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Sucea ...

Cum a ajuns Vasluiul polul sărăciei
16/08/2017 11:30

Este greu de crezut că in urmă cu 27 de ani industria municipiului Vaslui, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe din ţară, dădea peste 20.000 de locuri de muncă, jumătate din populaţia local ...