Cum a ajuns RATP pe marginea prăpastiei?

Acordarea unui număr mare de gratuităţi şi acoperirea parţială a acestora cu fonduri de la buget şi necorelarea tarifelor de transport cu costurile reale şi cu indicele de creştere a preţurilor sunt principalele cauze care au adus RATP Iaşi în incapacitatea de a-şi achita datoriile * vinovaţi sunt, în principal, edilii care, din raţiuni electorale, au impus regiei să transporte un număr mare de pensionari şi alte categorii defavorizate, uitând însă să mai achite şi subvenţia cuvenită * de altfel, aceste motive apar în planul de reorganizare al actualului administrator judiciar ca explicaţii la obligaţiile mari de plată pe care le deţine în acest moment regia ieşeană

 

Lipsa de viziune în ceea ce priveşte transportul local a primarilor care s-au perindat la conducerea oraşului şi goana acestora după capital electoral în prag de alegeri a făcut ca, în decursul anilor, să asistăm la declinul transportului public ieşean. Practic, falimentul RATP – declarat de magistraţi luna trecută şi ulterior suspendat până la o decizie finală – a fost generat de faptul că regia a acceptat în permanenţă ordinele venite de sus, prestând servicii sub valoarea lor reală. În final, s-a ajuns ca nici măcar acest serviciu să nu fie achitat de municipalitate la acea valoare subdimensionată, regia afundându-se din ce în ce mai mult în datorii grevate de penalităţi.

Un minus de 22 milioane lei numai în 2005

În 2005 Primăria plătea pentru un abonament 30 de lei, în condiţiile în care preţul „la tarabă” era de 93 lei. Practic, Primăria ar fi trebuit să plătească către RATP diferenţa de 63 lei, precum şi o marjă de profit. În acel an, Primăria a virat către RATP 6 milioane lei, deşi ar fi trebuit să dea 20 milioane lei, având în vedere că au fost emise un număr de 230.000 de abonamente. Diferenţa de 14 milioane lei reprezintă pierdere pentru RATP.
Tot în acel an, RATP are o diferenţă între venituri şi cheltuieli de – 8,5 milioane lei, bani pe care Primăria ar fi trebuit să îi vireze RATP. Practic, avem un minus de lichiditate, adică un deficit pentru RATP de 22,5 milioane lei numai în 2005.

Gratuităţile pentru pensionari au crescut cu 300% până în 2013

Practica a continuat an de an. În 2006, diferenţa neplătită dintre tarifele sociale şi preţul abonamentului „la tarabă” a fost de 5 milioane lei, iar RATP are raportul dintre venituri şi cheltuieli pentru regie este de minus 12,3 milioane lei, care urcă la aproape 27 milioane lei deficitul RATP în condiţiile în care odată cu absorbţia SC Autobuzul (reglementată de Hotărârea 93 a Consiliului Local) regia a preluat şi o parte din datoriile acesteia.
În 2007, această diferenţă neplătită a fost de 7 milioane lei, iar raportul dintre venituri şi cheltuieli este de minus 11,2 milioane lei. Rezultă un deficit de aproape 26 milioane lei pentru regia de transport. În 2008, s-au plătit către RATP 14,18 milioane de lei, creându-se un deficit de aproximativ 10 milioane de lei către Regie. Totodată, în 2008 diferenţa neacoperită dintre preţul subvenţionat de Primărie şi preţul real al abonamentelor a fost de aproape 16 milioane lei. În 2009, Primăria a crescut plăţile la 26,9 milioane de lei, însă s-a mărit şi numărul de abonamente la 334.081 de persoane şi, astfel, diferenţa neacoperită a fost de 11 milioane lei, iar raportul dintre profit şi pierdere de – 9,5 milioane lei. În 2010, diferenţa dintre profit şi pierdere a RATP este de – 24,6 milioane lei, iar diferenţa neacoperită dintre preţul plătit de RATP şi costul real al abonamentelor este de 12.7 milioane lei.

„Nu eliminăm gratuităţile, întrucât ele sunt un ajutor şi pentru pensionari, şi pentru RATP, care, subliniez, face transport public. Numai că ne va fi foarte greu să asiguram subvenţia pentru RATP. Asta este, plătim acum tribut anilor în care nu s-au făcut investiţii nici în transportul public, nici în CET”, spunea Gheorghe Nichita în 2010.

Subvenţiile neachitate şi în perioada 2011-2013

În 2011, se plătesc circa 25 milioane lei, însă rămâne un deficit de 22,3 milioane lei datorat diferenţei dintre profit şi pierdere, plus diferenţa neacoperită. În 2012, deficitul ajunge la 5 milioane lei. În 2013, se achită 23,6 milioane de lei, abia atingându-se valoarea anuală a subvenţiilor, iar raportul dintre profit şi pierdere este de minus 3,9 milioane lei. În acest moment, RATP era deja condamnată şi în scurt timp intră în insolvenţă. Aşadar, conform raportului lichidatorului, RATP înregistrează o pierdere de 244 milioane lei!
 

În total, RATP Iaşi eliberează lunar aproximativ 45.000 de libere pe transportul în comun, din care 35.000 sunt pentru pensionarii de peste 65 de ani, pe toate liniile. Lunar, valoarea decontărilor ar fi trebuit să fie de aproximativ 2,1 milioane de lei, adică o valoare totală de aproximativ 24 milioane de lei pe an.

 
Pentru unii ciumă, pentru alţii... mumă!

Dacă RATP a avut parte de un tratament „mortal” din partea Primăriei, nu acelaşi lucru se poate spune despre operatorul privat din oraş. Venită în oraş în 2006, într-un moment în care RATP nu a putut, de una singură, să acopere toate trasee din oraş, firma Unistil, a primit integral subvenţiile din partea municipalităţi: aproximativ 1,56 milioane lei/an. Mai mult decât atât, RATP a fost foarte atentă să-şi achite obligaţiile de plată către Unistil, dovadă şi faptul că aceasta din urmă s-a înscris la masa credală cu o o sumă modică, de doar 45.000 lei! În timp ce RATP se sufoca cu 163 milioane de lei datorii la stat

Anul trecut, RATP a cerut majorarea subvenţiei

Lucrurile nu s-au schimbat nici anul trecut. Pentru 2015, Primăria a prevăzut o subvenţie de 30,5 milioane lei, sumă care nu cuprinde restanţele şi care nu acoperă gratuităţile oferite de către RATP în acest an, potrivit oficialilor regiei. „Suma este insuficientă deoarece acoperă doar contravaloarea gratuităţilor acordate beneficiarilor existenţi la sfârşitul anului 2014, nefiind luată în calcul creşterea numărului pensionarilor ce vor beneficia de gratuitate la transportul public prin majorarea venitului minim pe economie de la 850 lei la 975 lei în ianuarie 2015 şi apoi la 1.050 lei începând cu luna iulie 2015”, se arată în raportul privind estimarea veniturilor din exploatare în 2015 a RATP.
Oficialii regiei au arătat că, în primele trei luni, deja s-a înregistrat o creştere semnificativă în rândul pensionarilor care beneficiază de gratuităţi. „Dacă în trimestrul I al anului 2014 numărul de legitimaţii eliberate pensionarilor era de 35.430, în trimestrul I al anului 2015 numărul de legitimaţii eliberate pensionarilor este de 45.250, ceea ce reprezintă o creştere de 27,71%”, se precizează în raport.
RATP a propus în permanenţă municipalităţii „evaluarea justă a gratuităţilor acordate la nivelul costurilor reale şi acoperirea acestora cu fonduri de la bugetul local sau limitarea acestora la nivelul fondurilor disponibile ale Consiliului Local Municipal”. În replică, reprezentanţii Primăriei au precizat că nu vor modifica „sub nicio formă” actualul sistem de gratuităţi.

Corecţie minimă şi tardivă

De-abia în luna ianuarie Primăria Iaşi a catadicsit să suplimenteze valoarea subvenţiei, însă doar pe hârtie: 70 de lei de persoană, în loc de 60 lei, cât a fost din 2009 şi până în 2015. Măsura a fost argumentată prin faptul că cheltuielile cu materiale de întreţinere şi de exploatare a mijloacelor de transport în comun au crescut din 2009 (data ultimei ajustări a tarifului la gratuităţi cu 41,88%, dar şi prin faptul că, în toţi aceştia ani, cuantumul subvenţiei a fost păstrat la valoarea de 60 lei/pensionar cu toate că autoritatea locală putea să actualizeze semestrial tarifele aferente transportului public local de persoane cu rata inflaţiei.

Reorganizare respinsă

Lovitura de teatru a venit luna trecută, când judecătorii au respins dosarul de reorganizare al RATP Iaşi. „S-a reţinut în mod greşit că planul a fost acceptat de 3 din cele 4 categorii de creditori, deoarece nu se poate aprecia că a fost acceptat planul de categoria creanţelor garantate, în cadrul căreia este înscris doar creditorul DGRFP Iaşi, care şi-a exprimat explicit votul, în sensul neconfirmării planului. Instanţa urmează a dispune dizolvarea societăţii debitoare, ridicarea dreptului de administrare al debitorului, notificarea deschiderii falimentului, sigilarea bunurilor, indisponibilizarea imobilelor, precum şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni legate de lichidare”, se arată în hotărârea judecătorească. Ulterior, în urma apelului formulat de RATP, s-a dispus suspendarea demarării procedurilor de intrare în faliment şi revenirea în starea de insolvenţă. Însă, dacă lucrurile vor merge pe aceeaşi pantă şi într-un final (luna septembrie) magistraţii vor menţine soluţia pronunţată la finele lunii martie, RATP Iaşi va intra în faliment, iar toate atribuţiile regiei vor fi trecute pe Compania de Transport Public, societate creată în iunie 2013 tocmai în ideea de a asigura transportul public în oraş în varianta în care RATP nu o va mai putea face. Tudor DAMASCHIN

 
La acest moment, datoriile regiei sunt de 244 de milioane de lei, ANAF având de recuperat 172 milioane de lei, iar Primăria Iaşi, 69 milioane de lei.

 

* * *

245 milioane lei

Reprezintă valoarea bunurilor administrate de RATP. Doar 3% dintre acestea – aproximativ 7 milioane lei – sunt în proprietatea regiei.